Ieftinirea alimentelor este exclusa

Productie agricola buna in statele membre si in Romania

Scumpirea galopanta a alimentelor ar putea fi cel mult incetinita, nu si stopata, de recolta buna de cereale pe care Comisia Europeana o anticipeaza pentru acest an.

Comisia Europeana incearca sa calmeze ingrijorarea cetatenilor statelor membre fata de cresterea fara precedent a preturilor alimentelor de baza, dand publicitatii prognoza anului agricol facuta de Joint Research Centre. Potrivit estimarilor acestui centru de cercetare, divizie a Comisiei, impactul conditiilor climatice favorabile si extindererii cu 5% a suprafetelor cultivate asupra recoltei de cereale din acest an va fi unul pozitiv. Recolta din toamna va fi cu 43 de milioane de tone de cereale mai bogata ca cea de anul trecut. Este o crestere de 95% fata de 2007 si de 9% fata media ultimilor ani. In tarile membre, vor fi obtinute, in medie, cinci tone de cereale la hectar, semnificativ mai mult decat in anul si jumatate care a trecut de la acutizarea problemei preturilor alimentelor. Porumbul va da cele mai bune recolte, cu 20,1% mai mari decat in 2007. Diferenta fata de media ultimilor cinci ani va fi de aproximativ 9,5% in plus, ceea ce va contribui, considera Comisia Europeana, la o scadere a preturilor.

Romania da cea mai buna recolta

Expertii apreciaza ca recolta buna de porumb se va datora in principal Romaniei, care, in pofida inundatiilor din aceasta vara, va realiza o productie-record, cu 122% mai mare decat cea din anul anterior. Desi Bulgaria va devansa recordul, ca ritm de crestere a productiei (+193%), cele mai mari cantitati de cereale vor fi realizate tot de romani. Ungaria, afectata si ea in 2007 si 2008 de inundatii, va recolta cu 94% mai mult porumb decat in anul anterior.

Culturile de porumb reprezinta una dintre cele mai mari probleme, data fiind accelerarea fara precedent a consumului mondial, incepand din 2003. Factorul determinant il constituie cererea venita din partea Chinei si Mexicului - economii aflate in plina dezvoltare, combinata cu nevoile in crestere ale SUA. In perioada 2007-2008, suprafetele cultivate cu porumb s-au extins, ajungand la 157 milioane de hectare, iar Institutul de Cercetare pentru Alimentatie si Agricultura (FAPRI) prognozeaza ca trendul se va mentine si in anii urmatori. In 2017, aproximativ 163 de milioane de hectare vor fi cultivate cu porumb, ca urmare a cererii de pe piata mondiala. In acelasi an, atat productia, cat si consumul vor fi de 896 milioane tone, cele mai dinamice segmente fiind productia de alimente si cea de biocombustibili. In urmatorul deceniu, comertul mondial cu porumb va cunoaste o dezvoltare fara precedent, ajungand la un volum de 107 milioane tone in 2017. Preturile se vor mentine ridicate, cu aproximativ 85% mai mari decat cele de acum.

Preturile alimentelor raman mari

Anuntul Comisiei Europene referitor la perspectivele favorabile ale culturilor de cereale nu a fost insotit de detalii privind evolutia preturilor alimentelor. Unul dintre purtatorii de cuvant ai executivului european a afirmat ca anul agricol bun este un semnal pozitiv, dar ca nu pot fi facute speculatii pe tema unui eventual inghet al cresterii preturilor alimentelor din supermarketuri. In ecuatie sunt si alte necunoscute, cum ar fi situatia stocurilor la nivel mondial, evolutia barilului de petrol si, nu in ultimul rand, sporul demografic si urbanizarea. Acestora din urma li se datoreaza explozia cererii mondiale, concomitent cu reducerea suprafetelor destinate agriculturii precum si a numarului de persoane ocupate in aceasta ramura. Organizatia Natiunilor Unite estimeaza ca in 2010, populatia globului va fi de 6,9 miliarde locuitori, urmand ca in 2050 sa ajunga la aproximativ 7,8 miliarde locuitori, daca rata natalitatii este minima, sau la 11,8 miliarde, daca aceasta este medie. Indiferent de varianta care se va concretiza, acest spor va presa asupra preturilor.

Si daca europenii mai spera totusi ca vor asista la o revenire a preturilor alimentelor la nivelul de acum doi ani, presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, le spulbera optimismul, sustinand teoria potrivit careia, pana cel putin in anul 2012, alimentele vor fi din ce in ce mai scumpe.