Supraincalzire, colaps financiar, aterizare fortata si presiuni inflationiste
Ultimele trei luni au fost presarate cu o serie de avertizari privind
posibile evolutii negative ale economiei romanesti. De la analistii
unor mari banci straine sau jurnalisti din presa internationala, pana
la reprezentantii agentiilor de rating si ai organizatiilor
internationale, toti au previziuni pesimiste atunci cand vine vorba de
economia romaneasca sau a altor tari din regiune.
Evolutiile interne, dar si cele externe au determinat multi analisti
straini sa priveasca pesimist economia romaneasca. Principalele
probleme indicate de specialistii straini tin de ritmul cresterii economice, rata inflatiei si dezechilibrul extern. Astfel, in primul trimestru al acestui an, produsul intern brut s-a majorat cu 8,2%. Iar datele pentru trimestrul doi (INS le va publica la inceputul lunii septembrie) ar putea aduce tot un ritm ridicat. Iar asta in conditiile in care potentialul de crestere al economiei nationale este estimat in jurul a 6,5%. Germanii de la Deutsche Bank spun ca rata ridicata a inflatiei, cresterile salariale cu doua cifre, avansul puternic al creditarii si importurile in crestere sunt semne clare ale oricarei economii supraincal- zite. In acest context, apare intrebarea daca politica macroeconomica si cea fiscala vor reusi sa evite o corectie brusca a dezechilibrelor din economie. Iar analistii Standard& Poor’s au amenintat cu scaderea ratingului de tara din cauza practicarii de catre guvern a unor politici fiscale prociclice, bazate pe cresterea cheltuielilor, generand adancirea deficitului bugetar si supraincalzirea economiei.
Dezechilibrul extern
Un alt pericol vine din partea dezechilibrului extern. Ultimele date publicate de Banca Nationala a Romaniei arata faptul ca, in primul semestru al acestui an, deficitul de cont curent a atins opt miliarde de euro. Si chiar daca ritmul de crestere s-a temperat semnificativ, in prezent fiind mai mic de 10%, la finele anului, soldul negativ al contului curent va reprezenta peste 14% din produsul intern brut. Iar in primul semestru, numai 60% din deficit a fost acoperit prin investitii straine directe. In aceste conditii, pe masura ce finantarile externe se scumpesc, si valuta necesara pentru plata facturilor aferente bunurilor importate va fi mai ridicata.
Pe de alta parte, multe dintre aceste previziuni pesimiste cuprind si asteptari pozitive. Spre exemplu, analistii grupului UniCredit si-au revizuit in sus estimarea pentru cresterea economica a Romaniei din acest an, de la 6,5% la 6,8%, in special ca urmare a recoltei agricole mari. Iar inasprirea politicii monetare a BNR va avea ca efect incetinirea PIB abia in ultimul trimestru.
Totodata, si danezii de la Danske Bank spun ca politica monetara nu este prudenta (ultima majorare a ratei-cheie), ceea ce este o veste buna pentru evolutia pe termen lung a economiei romanesti.
Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin S.C. Media Casa Press S.R.L, compania care editeaza "Financiarul".
Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Financiarul" si link catre
www.financiarul.com. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.