si fortei de munca autohtone pentru a ramane in tara, Romania nu are nici cea mai mica sansa sa recupereze decalajele economice care o despart de lumea civilizata. In nici trei decenii vom trai intr-o tara paupera, cu o fiscalitate uriasa, care va transfera cea mai mare parte a veniturilor populatiei active catre asigurarea unui trai de mizerie pentru cei care, la vremea aceea, nu vor mai putea munci. Ceea ce astazi este considerata o mare piata de desfacere se va transforma intr-un desert economic, data fiind prabusirea veniturilor consumatorilor, fie ei companii sau persoane. Investitorii, straini si autohtoni deopotriva, isi vor redirectiona capitalul catre economii functionale, in care exista cerere si mijloace financiare pentru satisfacerea acesteia, si unde forta de munca educata si inalt calificata poate produce profituri in industriile viitorului si in servicii.

Este o imagine de cosmar care, din pacate, ar putea deveni in scurt timp realitate, daca Romania nu gaseste solutii problemelor cu care se confrunta in prezent si care o situeaza pe una dintre cele mai „neatractive” pozitii in topul regiunilor Uniunii Europene, calificativul vizand toate aspectele vietii de zi cu zi a cetatenilor, precum si starea economiei.

Potrivit unui studiu al Institutului pentru Populatie si Demografie din Berlin, dat publicitatii in cursul acestei saptamani, cele mai neatractive regiuni din Europa, din punct de vedere economic si al nivelului de trai, sunt in zonele rurale din Romania, Polonia, Bulgaria, Italia si Grecia. Calificativul exprima un complex de factori luati in considerare la elaborarea studiului: natalitatea, dezvoltarea economica, veniturile populatiei, nivelul educatiei, nivelul de trai, migratia etc. Peste trei decenii, un trai decent, daca nu chiar prosper, si economii functionale vor fi in tari precum Elvetia, Suedia, Franta, Marea Britanie, Austria si Germania. Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria vor fi, la randul lor, locuri in care viata va merita sa fie traita. Chiar daca se confrunta cu aceleasi probleme, specifice fostului lagar socialist, ele au demarat reformele din timp, au fost decise in privinta obiectivelor si au alocat resursele necesare atingerii lor.

Dr. Reiner Klingholz: Socul demografic nu poate fi separat de cel economic

In exclusivitate pentru „Financiarul”, Dr Reiner Klingholz - unul dintre autorii studiului german care anticipeaza ca Romania ar putea deveni o tara depopulata, cu o economie la pamant - argumenteaza de ce suntem printre cei cu sanse reduse de reusita in viitor.

„Financiarul“: Pe baza a 24 de indicatori, Institutul pentru Populatie si Dezvoltare din Berlin a analizat si evaluat sustenabilitatea a 285 de regiuni europene. In urma acestei analize, Romania a obtinut unul dintre cele mai proaste scoruri, viitorul prefigurandu-se relativ sumbru, atat din perspectiva demografica, cat si economica. Ce plaseaza Romania in aceasta situatie?
Dr. Reiner Klingholz: Scorul redus obtinut de Romania, care o plaseaza ca tara in randul statelor cu un viitor economic si demografic incert, este calculat pe baza indicatorilor care cuantifica economia in general, piata muncii, veniturile gospodariilor, nivelul educatiei etc. Chiar daca economia romaneasca a inregistrat ritmuri de crestere superioare economiilor europene dezvoltate, statutul de tara nou intrata in Uniunea Europeana isi spune cuvantul, existand decalaje mari de dezvoltare fata de vechile state membre, precum si fata de alte tari foste comuniste. Altfel spus, Romania este saraca, daca o comparam cu Slovacia sau Germania. Dar daca luam in considerare doar indexul dezvoltarii demografice, putem spune ca situatia din prezent nu este atat de disperata ca in cazul altor tari europene. Bulgaria, estul Germaniei si nordul Spaniei sunt in pragul unor crize demografice fara precedent.

Care este explicatia acestei situatii prezente, relativ favorabile, privind demografia si care sunt perspectivele?
Populatia inca tanara a tarii se datoreaza ratelor ridicate ale natalitatii din timpul regimului comunist. Pe viitor insa, situatia se va schimba radical, Romania imbatraneste accelerat. Plecarea romanilor din tara in cautarea unui loc de munca si natalitatea in declin vor provoca un soc demografic, o scadere a populatiei de la 21,6 milioane de locuitori in 2007 la 19 milioane in 2025. Estimez ca lucrurile nu se vor opri aici si, dupa 2025, fenomenul se va intensifica.

Ne putem astepta la o criza demografica, a carei unda de soc va afecta dezvoltarea economica?
Romania trebuie sa faca fata problemelor provocate de o piramida a varstelor destul de neobisnuita. Ratele inalte ale natalitatii din anii ’60, cand avorturile erau ilegale, contrasteaza cu prezentul: scaderea numarului nasterilor si intensificarea emigrarii. Aceasta inseamna ca populatia tanara, in scadere, va fi nevoita sa „furnizeze” taxe si asigurari sociale pentru un numar din ce in ce mai mare de persoane in varsta.

Pe de alta parte, diminuarea populatiei active atrage dupa sine si scaderea productivitatii din economie. Exista o singura modalitate prin care cresterea economica nu poate fi afectata de aceasta situatie. Ma refer aici la dezvoltarea industriei moderne si a sectorului serviciilor, concomitent cu imbunatatirea nivelului educatiei. Se pune intrebarea: cat de repede si de eficient poate Romania investi in educatie, servicii si industrii performante, pentru a putea asigura un trai decent populatiei care imbatraneste? Deocamdata, cel mai mare potential demografic il are populatia roma, dar oamenii cu o educatie precara nu pot contribui la bunastarea societatii.

Una dintre concluziile studiului este aceea ca romanii vor continua sa emigreze catre economiile mai primitoare din Vestul Europei. Nu credeti, totusi, ca am putea asista la „fenomenul spaniol”, respectiv la revenirea acasa a celor mai multi dintre acestia pe masura ce Romania se dezvolta?
Va confruntati in acest moment cu doua probleme. Prima: romanii migreaza din zonele sarace ale tarii catre marile orase. A doua: romanii parasesc tara cautand de lucru in alte state din Uniunea Europeana. Ambele trenduri migrationiste provoaca o eroziune demografica enorma in zonele rurale, pentru ca aceia care pleaca sunt tinerii, educati si pregatiti din punct de vedere profesional. Cei care raman in tara sunt fie varstnicii, fie cei fara nicio pregatire sau talent. Aceasta nu este in niciun caz formula succesului economiei romanesti.

Referindu-ma la cei care se intorc, totusi, in tara, acestia revin din Spania si Italia, unde economia in recesiune, mai ales in constructii, ii lasa fara locuri de munca.

De indata ce conditiile se vor schimba, vom asista la o noua plecare a acestora din tara. Trebuie sa ne gandim, totusi, ca majoritatea romanilor s-au acomodat cu tarile in care muncesc, ca familiile lor sunt deja acolo si ca intoarcerea in tara nu este o solutie pentru ei.

Guvernul Romaniei duce campanii de persuasiune, pentru atragerea in tara a celor plecati in cautarea unei vieti mai bune.

Programele de atragere a oamenilor inapoi in tara nu au niciun succes daca se bazeaza pe factorul emotional. Romanii migreaza din motive economice.