Controversatul proiect Netcity - reteaua metropolitana de fibra optica -, menit sa coboare in subteran cablurile de comunicatii agatate de toti stalpii din Bucuresti, nu a intrat nici astazi in linie dreapta. Proiectul a fost initiat de Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) pentru a respecta una dintre directivele Uniunii Europene privind poluarea vizuala a marilor orase. Chiar daca anul 2008 era un termen impus de UE pentru finalizarea primei etape a acestui amplu proiect, operatiunea de instalare a retelei de fibra optica treneaza si astazi.

La inceput, de proiectul Netcity au parut interesate 24 de firme de telecomunicatii, care au cumparat caietul de sarcini, dar in cursa pentru concesionarea domeniului public a ramas un singur ofertant. Castigatoarul licitatiei, consortiul UTI Systems - Ericsson Romania - Alcatel, a preluat contractul de concesionare pentru 49 de ani a domeniului public pe care va construi, din fonduri proprii, reteaua subterana de fibra optica ce face obiectul proiectului Netcity.

Daca o parte din cei 24 au cumparat caietul de sarcini doar pentru informatii de rutina, altii au reclamat conditiile dure prevazute in actul premergator licitatiei.

„Prin conditiile prevazute s-a urmarit categoric inlaturarea celorlalti ofertanti”, a acuzat presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC), Radu Petric.Potrivit caietului de sarcini, printre conditiile pe care trebuia sa le indeplineasca un ofertant se numara o cifra de afaceri de 45 de milioane de euro, o garantie de participare de 2,2 milioane de euro sau o garantie de executie de zece milioane de euro. Realizarea retelei metropolitane de fibra optica se va derula in trei etape si presupune montarea a peste 6000 de kilometri de fibra optica in subteran. Finalizarea primei etape, in lungime de 845,6 kilometri, avea ca termen de predare luna martie a acestui an. Pana acum, nu s-au sapat decat 35 de kilometri de canalizatie pentru fibra, si acestia pe banii primariei, nu ai consortiului UTI - Ericsson - Alcatel. Potrivit contractului de cesiune, odata cu punerea in exploatare a retelei, primaria va primi anual 12% din incasarile inregistrate de UTI.

Scandalul dintre operatorii de telecomunicatii si primarie, iscat de licitatia privind atribuirea proiectului Netcity, s-a topit in instanta. ACC a obtinut anul acesta o hotarare irevocabila prin care PMB se vede obligata sa emita in continuare autorizatii de constructie, fie in spatiul subteran, fie in cel aerian, pentru montarea retelelor de comunicatii.

Reactia PMB nu a intarziat sa apara si a trecut imediat la represalii. De la amenzi de 5000 de lei pentru fiecare stalp din traseul retelelor de cablu pentru care nu exista autorizatie si pana la amenintarea cu taierea cablurilor. Dupa indelungi tratative si cu o hotarare irevocabila pe masa, primaria a cedat, bucurestenilor nu le-a fost intrerupta emisia TV, iar astazi cablistii asteapta finalizarea proiectului Netcity.

Un alt scandal. Si acesta si-ar putea gasi rezolvarea tot la tribunal. Marul discordiei, de data aceasta, sunt cei 30 de kilometri de canalizatie sapati haotic de catre firmele de asfaltari prietene fostei conduceri a PMB, pe principiul daca tot repari trotuarul, sapa si un sant pentru fibra optica.

Chiar daca nu a existat nici macar un act aditional care sa legalizeze lucrarile facute de asfaltatori pentru reteaua Netcity, intelegerea dintre primaria lui Videanu si drumari ar mai putea goli vistieria PMB de alte milioane bune de euro.

Acest lucru in contextul in care, spun surse din telecomunicatii, constructorul UTI va refuza sa receptioneze lucrarile facute de firmele de asfalt. “Cei din primarie au recunoscut recent ca opera acelor kilometri este o prostie si nu poate fi folosita pentru telecomunicatii”, spune presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu, Radu Petric. In schimb, reprezentantii primariei considera ca „daca s-au deformat putin tuburile prin care vor trece cablurile, lucrarea este folosibila in proportie de 70%”.

In opinia acestora, „chiar daca UTI va plati doar o parte din lucrari, aceasta poveste nu va ajunge in instanta, pentru ca se vor intelege pe cale amiabila”.
Potrivit unor surse din cadrul PMB, drumarii au emis pretentii de nu mai putin de 240.000 de euro pentru un singur kilometru de canalizatie, de opt ori mai mult decat ar face o astfel de lucrare in realitate.

Odata cu schimbarea conducerii PMB din vara acestui an, proiectul Netcity, de peste 200 de milioane de euro, incepe sa prinda contur. La inceputul lunii iulie a fost parafata obligativitatea UTI ca in termen de 18 luni sa finalizeze prima etapa a proiectului, ce are o valoare initiala de 90 de milioane de euro.

„S-au facut kilometri de canalizatie si la sfarsitul lunii noiembrie va fi gata un prim proiect-pilot pana la nivel de numar postal, cand cutiile de conectare vor fi montate la fiecare scara de bloc”, sustin reprezentantii PMB.

Harta acestui prim proiect se intinde din bulevardul Decebal, Dudesti, Mihai Bravu, Burebista cu prelungirea de la Unirea si pana la Alba Iulia.

De ani buni, proprietarii de retele de telecomunicatii deruleaza afaceri de succes in ilegalitate. Potrivit statisticilor PMB, aproximativ 90% dintre provideri folosesc spatiul aerian bucurestean fara a detine autorizatie de constructie, totul fiind parafat la mica intelegere, iar, in unele cazuri, sub umbrela unor contracte mascate.
Daca la nivel national 85% din cifra de afaceri din domeniul telecomunicatiilor este detinuta de cinci mari operatori (UPC, RCS&RDS, Romtelecom, Orange si Vodafone), alti 2500 de provideri, majoritatea de cartier, isi disputa concurenta pe restul de 15% si pe acelasi domeniu public, fara a plati insa taxele si impozitele ce se impun. Numai in Bucuresti, la nivelul lunii mai a anului trecut, erau inregimentati in statistici 458 de astfel de mici intreprinzatori, numarul lor atingand astazi cifra 700.