Dobanda de politica monetara din Statele Unite tinde spre zero

Fed este in pericol sa ramana fara mijloace de interventie pe piata

Rezerva federala americana (Fed) a redus dobanda de politica monetara la 1%, autoritatile americane incercand sa linisteasca pietele financiare si sa impulsioneze creditarea. Specialistii anticipeaza insa ca Fed va fi nevoita sa recurga la o noua relaxare politicii monetare in urmatoarea sedinta, anuntata pentru decembrie 2008. Dobanda de politica monetara ar putea fi astfel redusa la un nivel minim record la care ar putea scadea pana aproape de zero, lasand practic Fed fara parghii de interventie pe piata.

Banca centrala americana a redus dobanda de politica monetara cu 5,25 procente in ultimele 13 luni. Incluzand si reducerea de 0,5% de miercuri, Fed a ajuns la nivelul actual, de 1%, care nu a mai fost atins din perioada iunie 2003-iunie 2004, iar inainte de aceasta, din timpul administratiei lui Dwight isenhower, la sfarsitul anilor ’50. In plus, Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite ale Americii (SUA) a scazut cu 0,5% in al treilea trimestru al anului in curs, ceea ce reprezinta, potrivit Bloomberg, cel mai puternic declin de la recesiunea ce a lovit SUA in 2001 si pana in prezent.

Noi reduceri de dobanda

Fostul guvernator al Fed, Larry Meyer, avertizeaza ca pana la mijlocul anului viitor banca centrala americana va fi nevoita sa reduca dobanda de politica monetara la zero. El anticipeaza ca rata somajului in SUA va creste de la 6,1% la 7,5%, mai ales daca se adevereste predictia ca Produsul Intern Brut anual al Statelor Unite va inregistra o reducere cu 2,8% in ultimul trimestru al anului in curs. Spre deosebire de alte banci centrale, in atributiile Fed intra, pe langa stabilitatea preturilor, si cea financiara, inclusiv asigurarea unei bun ritm de crestere eco- nomica pentru economia SUA si mentinerea ratei somajului la niveluri cat mai mici. Mai mult decat atat, unii economisti internationali sunt ingrijorati de posibilitatea ca economia SUA sa intre pe o puternica panta deflationista, ce ar putea alimenta o puternica deflatie la nivel mondial, care s-ar dovedi fatala pietelor libere din intreaga lume.

Pericol de deflatie

Deflatia este fenomenul economic care reprezinta opusul inflatiei, caracterizat prin scaderea preturilor bunurilor si serviciilor. Deflatia are consecinte la fel de grave asupra unei economii nationale, ca si inflatia. Principalele cauze care alimenteaza deflatia sunt reducerea masei monetare si a creditului, de aici venind si asteptarile aproape unanime ca atat Fed, cat si alte banci centrale vor opera in continuare mai multe reduceri consecutive de dobanda monetara. O politica monetara relaxata conduce la dezghetarea pietelor de creditare, in prezent puternic afectate in urma crizei de lichiditate. Reducerea si scumpirea creditarii de catre banci, pe fondul crizei de lichiditati, au condus la incetinirea avantului consumist al populatiei si la scaderea pretului marfurilor si serviciilor. In plus, un alt motiv major de ingrijorare pentru SUA il constiuie semnele tot mai evidente ca economia americana va fi lovita de o puternica recesiune. Desi Fed a redus deja dobanda monetara de la 5,25% la 1% in 13 luni si a creat sase programe de ajutorare financiara prin care a pompat mai mult de un trilion (o mie de miliarde) de dolari in sistemul financiar, bancile americane sunt inca reticente sa-si imprumute bani una alteia. Rezerva federala este in pericol sa ramana fara modalitati de interventie pe piata, odata cu coborarea dobanzii monetare aproape de zero, autoritatile americane fiind aproape sa intre in ,,capcana de lichiditate”.

Crize economice consecutive

In istoria recenta, Fed a mai coborat nivelul dobanzii de politica monetara la 1% in intervalul de timp iunie 2003-iunie 2004. Decizia a fost luata de Alan Greenspan, guvernatorul bancii centrale a SUA din acea perioada. Greenspan, care a fost in fruntea Fed din august 1987 pana in ianuarie 2006, s-a confruntat pe parcursul mandatului sau cu mai multe perioade grele prin care a trecut economia americana. Astfel, dupa caderea istorica a Bursei de la New York in urma atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, Alan Greenspan a luat decizia reducerii dobanzii monetare la 1,75%, cel mai jos nivel inregistrat din 1960 si pana atunci. Mai mult decat atat, economia americana era deja afectata de criza dot.com, declansata de supra-aprecierea valorii companiilor din domeniul IT pe bursa. Intre 1995 si 2001, valoarea companiilor din domeniul livrarii de servicii si produse IT si internet a crescut foarte mult, declansand un „bubble“ similar celui imobiliar ce afecteaza in prezent economia SUA. Intre 1999 si 2000, Fed a crescut dobanda monetara de sase ori, iar economia americana, afectata de criza dot.com, a inceput sa piarda din viteza. Dupa ce a redus dobanda la 1,75%, Alan Greenspan a luat hotararea reducerii ei pana la 1%, nivel mentinut timp de un an in 2003 si 2004.

Acuze

Mai multi economisti americani il acuza insa in prezent pe fostul guvernator al Fed ca a gresit tinand rata la un nivel atat de jos pentru o perioada atat de lunga de timp. Ei sustin ca, incepand cu a doua jumatate a lui 2002, economia americana a inregistrat o revenire robusta, ce ar fi trebuit sa il determine pe Greenspan sa ridice nivelul dobanzii monetare, in cadrul unor masuri contra- ciclice. Altfel spus, Fed trebuia sa ridice dobanda atunci cand situatia economiei o permitea. Desi, incepand cu iunie 2004 si pana in ianurie 2006, cand a plecat din fruntea Rezervei federale, Greenspan a operat majorari consecutive de dobanda, el este acuzat ca a intarziat nepermis de mult acest lucru. Alan Greenspan se apara spunand ca nu a majorat dobanda de teama unei deflatii asemanatoare cu cea cu care s-a confruntat Japonia inainte de 2000, dar detractorii sai il acuza ca motivele au fost cu totul altele. Fed ar fi mentinut o politica monetara relaxata pentru a stimula populatia saraca sa isi cumpere locuinte pe baza creditelor ipotecare, declansand in acest mod explozia pietei imobiliare si criza care a urmat dupa si care sta la baza actualelor probleme cu care se confrunta economia americana. Spre deosebire de predecesorul sau, Ben Bernanke, actualul guvernator al Fed, se confrunta cu o perioada de stagnare a economiei care il obliga sa opereze modificari de dobanda monetara exclusiv in sensul relaxarii politicii monetare. Daca Greenspan a ales sa tina dobanda jos pe fondul unei cresteri economice sustinute si al unei inflatii reduse, motivand ca face acest lucru pentru a evita deflatia, Bernanke se confrunta cu o stagnare, posibila recesiune a economiei, care il obliga sa reduca in continuare dobanda monetara, pentru a nu arunca economia americana in cea mai grava recesiune din 1933 si pana in prezent.

Capcana de lichiditate

Capcana de lichiditate apare atunci cand politica monetara devine ineficienta, fiind asociata cu scaderea ratei nominale a dobanzii foarte aproape de zero. Bancile centrale raman fara loc de manevra, nemaiputand reduce politica de dobanda monetara pentru a stimula cererea in timpul perioadelor de incetinire a cresterii economice sau de recesiune. Doua sunt cauzele care stau la baza declansarii unei capcane de lichiditate: anticiparile gresite privind nivelul de dobanda considerat a fi normal si lipsa de incredere in sectorul financiar, ce poate conduce la o criza a sectorului de creditare. In ambele cazuri, intervine o lipsa acuta de lichiditate pe piata, ce determina ruperea relatiei de legatura intre dobanda oficiala monetara si costul creditelor.