Comisia Europeana: previziuni economice sumbre pentru Estonia

Potrivit ultimelor prognoze, necazurile vor continua pana la sfarsitul anului viitor

La inceputul acestui an, cand spuneai Estonia, vorbeai, de fapt, de o tanara democratie si un silitor membru al UE, in plina ascensiune economica. Venita precum tavalugul, criza financiara mondiala a dat totul peste cap, optimismul luand locul pesimismului. Potrivit unei ultime evaluari a Comisiei Europene, greutatile pentru economia Estoniei se vor prelungi pana la sfarsitul anului viitor.

Prognoza Comisiei Europene face parte din previziunile „blande”. Potrivit expertilor de la Bruxelles, urmatoarele 15 luni, pana la sfarsitul anului 2009, vor fi cele mai grele pentru economia estoniana, cu o incetinire accentuata a ritmului de dezvoltare, ceea ce va antrena o cadere a PIB, o crestere a somajului si o diminuare a nivelului de viata, pe fondul scaderii consumului intern si al investitiilor straine. Concret, se anticipeaza o scadere a PIB de 2,5% pe perioada de referinta, cu o redresare de 2% abia in 2010. In privinta somajului, in 2009 el va ajunge la 6,7%, pentru ca in 2010 sa atinga 7,7%, adica nivelul din 2005. Expertul suedez Bu Krag, specialist in economia estoniana, sustine, pe de alta parte, ca sectorul bancar al acestei foste republici sovietice va rezista, fie si cu pretul unor mari pierderi. „In schimb, economia reala va avea mult de suferit”, crede specialistul suedez, a carui tara constituie unul din stalpii economiei Esto- niene. „Tot mai multe intreprinderi vor da faliment, tot mai multe familii vor fi scoase din case pentru datorii, vor fi concedieri in masa, se vor inchide centre comerciale. Totul se va intampla treptat, dar procesul este ireversibil. Nebunia va inceta in cateva luni, daca nimic dramatic nu se va produce pe pietele internationale”, a spus el.

„Fara un miracol…“

Situatia este agravata si de faptul ca, daca pana acum intreprinzatorii estonieni inregistrau pierderi numai acasa si in tarile occidentale, pozitia lor este serios afectata si in Rusia si Ucraina. Astfel, daca in primele sase luni ale anului productia de materiale de constructii a scazut in Estonia cu 10%, exporturile au sporit cu 15%, datorita cererilor tot mai mari venite din Rusia. Acum lucrurile s-au schimbat, multe din proiectele imobiliare din Rusia fiind anulate sau inghetate. „Livrarile noastre pentru piata rusa s-au prabusit cu 20%. Fara un miracol, va fi rau: va trebui sa dam afara oameni, sa reducem productia, ba chiar sa inchidem unele sectii”, spune Viaceslav Shlyk, directorul companiei Sibet, care trimite in Rusia prefabricate de beton pentru constructia de locuinte.

„Dupa Sarbatorile de Iarna…“

„In Rusia exportam un singur brend - Vana Tallin. Deocamdata van- zarile cresc, dar nu la volumul pe care l-am dorit noi”, adauga, la randul lui, Ragnar Kits, sef Departament vanzari al companiei de bauturi alcoolilce Liviko. „Stim ca rusii si-au redus cheltuielile pentru bauturi spirtoase, dar lichiorul nostru intra in categoria bauturilor scumpe si, chiar daca acum mai sunt amatori, pe viitor numarul lor va scadea considerabil”, a explicat Kits. In opinia lui, „raul se va produce la inceputul anului viitor, dupa Sarbatorile de Iarna. Nu este exclus sa sistam total exporturile noastre spre Rusia”, a atras el atentia. Omul de afaceri Valeri Burdeino, patron al firmei Lasnamae Keskus, nu are mari legaturi cu Rusia. In schimb, el este proprietarul unei afaceri de amploare in Ucraina si detine pachete importante de actiuni la diferite companii rusesti. „Toata lumea stie ce dezastru este cu actiunile rusesti, care s-au ieftinit incredibil de mult. Si, credeti-ma, am pierdut destul de mult”, recunostea el intr-un interviu pentru presa estoniana. Dar, sublinia el, „in Ucraina este chiar mai rau. Sistemul bancar este pur si simplu paralizat. Nimeni nu mai are incredere in nimeni, nu se elibereaza credite, nici chiar propriile economii nu pot fi retrase de la banci”, relata el in continuare.

Combinat scos din functiune

Cel mai mare combinat de celuloza si hartie din Estonia, Horizon Tselluloos i Paberi AS, si-a oprit pentru cel putin trei saptamani productia. Principala cauza o constituie datoriile acumulate fata de concernul Eesti Gaas pentru gazul livrat si fata de furnizorul de energie electrica, Eesti Energia. Angajatilor li s-a propus, in aceasta situatie, fie sa plece in concediu fara plata, fie sa execute lucrari de reparatii si curatenie pe teritoriul intreprinderii. In cazul in care dificultatile financiare nu-si vor gasi o rezolvare, conducerea combinatului va fi constransa la un program de restructurare a personalului, cu concedierea a 500 de lucratori, adica fiecare al cincilea locuitor apt de munca din Ania, din totalul de 3.200 de persoane. Industria estoniana de celuloza si hartie numara aproximativ 50 de intreprinderi, unde muncesc 1.700 de angajati. Aproximativ 70% din productie este destinata exportului, principalii clienti fiind Rusia si Finlanda.

Capitala pentru cateva zile

Orasul Narva vrea sa obtina din partea Primariei Tallin dreptul ca in 2009 sa poarte titulatura de „capitala de toamna a Estoniei”. Nu definitiv. Numai cateva zile, intre 19 septembrie si 18 octombrie. De ce? Pentru ca, a explicat intr-o scrisoare colegului sau de la Tallin, Edgar Savisar, primarul orasului Narva, Tarmo Tammiste, „in Estonia s-a inradacinat deja traditia ca marile asezari urbane sa exercite functia de capitala pe o perioada limitata de timp. O actiune care imprima un impuls bine-venit dezvoltarii vietii economice locale, oferind investitorilor un cadru adecvat cunoasterii mai bine a diferitelor regiuni ale tarii”.

Premierul ramane optimist

In pofida faptului ca numerosi experti si reprezentanti ai opozitiei considera bugetul de stat al Estoniei exagerat de optimist, premierul Andrus Ansip nu are incredere in prognozele care vorbesc despre un iminent deficit. Potrivit precizarilor sale, vistieria tarii continua sa primeasca toate veniturile planificate. In acelasi timp, el nu a exclus eventualitatea „recurgerii la rezerve. Fireste, nu am nicio indoiala in privinta bugetului, dar este imposibil sa anticipezi dinainte totul”, a afirmat premierul. „In Estonia, intotdeauna s-au votat bugete echilibrate. Totusi, numai in ultimii sase ani s-a reusit incheierea anului pe plus”,
a amintit el.

Date generale:

• suprafata: 45.227 km/p;
• populatie: 1,34 milioane locuitori;
• capitala: Tallin;
• orase principale: Tartu, Parnu, Narva, Kohtla-Jarve;
• Speranta de viata: 72,1 ani.

Date economice:

• principalii clienti: Finlanda, Statele Unite, Letonia, Rusia, Germania;
• principalii furnizori: Finlanda, Germania, Rusia, Suedia, Lituania;
• ponderea sectoarelor de activitate in Produsul Intern Brut: agricultura - 3%; industria - 30%, serviciile - 67%.

Bogatii Estoniei

Valoarea cumulata a averilor celor 500 cei mai bogati locuitori ai Estoniei s-a cifrat, in 2007, la 14,02 miliarde dolari, fata de 10,78 miliarde in 2006. Primele trei locuri au fost ocupate de patronii companiei de transport maritim de pasageri, Tallint, Ain Hanschmidt, Enn Pant si Joakim Johan Helenius, cu 330, 327 si, respectiv, 270 de milioane de dolari. Pozitia a patra, cu 315 milioane, a revenit lui Kalev Jarvelill. „Chiar asa? Interesant, unde am pus toti banii astia“, s-a aratat surprins omul de afaceri, declarandu-se, in acelasi timp, convins ca in Estonia sunt oameni si mai bogati decat el. De altfel, de aceeasi parere este si Hanschmidt, potrivit caruia in Estonia sunt multi oameni bogati. Criza economica a schimbat insa radical datele problemei: actiunile Tallink Group au scazut cu 75%. Au avut serios de suferit si buzunarele primilor ocupanti ai topului instaritilor.