Traficul pe canalele navigabile si in porturi creste cu rapiditate

In timp ce infrastructura rutiera din Romania pune piedici transportatorilor,

In lipsa unei infrastructuri rutiere bine puse la punct, cea mai mare cantitate de marfuri este transportata pe calea apei. Este mai rapid, mai eficient si mai ieftin, spun specialistii. De pe urma acestui fapt, Compania Nationala Administratia Canalelor Navigabile are numai de castigat. Traficul pe canalele navigabile creste de la luna la luna, inregistrand record dupa record, iar compania

cofinanteaza investitii de ordinul milioanelor de euro.

Trafic-record pe canalele navigabile romanesti! Directorul Companiei Nationale Administratia Canalelor Navigabile (CN ACN), Ovidiu Cupsa, a anuntat ca, luna trecuta, traficul a fost de 2.444.360 de tone capacitate. Datele oficiale ale companiei arata ca, in septembrie, canalele navigabile au fost tranzitate de 1.805 de nave si s-au efectuat 812 ecluzari, cumulat pentru toate cele patru ecluze (Cernavoda, Agigea, Ovidiu si Navodari). In total, pentru primele noua luni ale anului 2008, s-a inregistrat un trafic de 20.744.867 tone capacitate, depasindu-se cu 300.000 de tone capacitate traficul inregistrat in perioada similara a anului trecut. „In aceste conditii, traficul in acest an va ajunge la peste 28,5 milioane de tone capacitate, in crestere dupa doi ani consecutivi de scadere”, mai spune Ovidiu Cupsa, care a adaugat ca, pe 28 septembrie, s-a inregistrat un nou record pentru CN ACN. „Atunci am avut un trafic de 204.500 de tone capacitate. Astfel, a fost devansat vechiul record stabilit in 2005, de 164.000 de tone capacitate”, a declarat Ovidiu Cupsa. Aceste date demonstreaza, spune directorul CN ACN, in primul rand, capacitatea mare de operare pe care o au canalele navigabile romanesti, intr-o singura zi efectuandu-se 39 de ecluzari, cu 124 nave aflate in tranzit.

Traficul portuar, in crestere cu 10%

Situatia sta la fel de bine si in porturile romanesti de la Marea Neagra, unde traficul a crescut cu 10,3% in primele noua luni ale lui 2008, in comparatie cu perioada similara a anului trecut, ajungand la 46.252.287 de tone. In structura marfurilor derulate in cele noua luni, ponderea cea mai mare o detin minereul de fier si fierul vechi - 20,39% (9.432.600 tone), urmat de petrol brut - 14,13% (6.538.500 tone), combustibili minerali solizi - 11,53% (5.335.000 tone), cereale - 7,7% (3.564.500 tone), produse petroliere - 6,45% (2.985.270 tone), produse metalice - 3,89% (1.803.520 tone), ingrasaminte (chimice si naturale) - 3,55% (1.643.800 tone) si seminte 1,7% (789.880 tone). In comparatie cu anul trecut, cresterea cea mai mare au inregistrat-o combustibilii minerali solizi (aproape 70%), minereul de fier si fierul vechi - 24%, ingrasamintele - 16,8%, produsele petroliere - 10,3% si petrolul brut - 10,2%.

Nu la fel de bine stau lucrurile in cazul produselor metalice, care au inregistrat o scadere de peste 50% a traficului, si al deseurilor neferoase (- 46,2%). Specialistii afirma ca si in acest an cel mai mare trafic de marfuri a fost inregistrat in Portul Constanta, care conduce detasat in fata porturilor din sud.

Capacitatea Canalului Dunare-Marea Neagra va ajunge la 150 de milioane de tone/an

Revenind la activitatea CN ACN, Cupsa este optimist in ceea ce priveste traficul pe canalele navigabile si in urmatorii ani. El spune ca, datorita investitiilor planificate de companie, pe viitor, capacitatea de tranzit a Canalului Dunare-Marea Neagra va creste semnificativ, pana la peste 150 de milioane tone/an.

ACN a solicitat fonduri europene, in cadrul Programului Operational Sectorial de Transport, pentru cinci proiecte, in valoare totala de 20 de milioane de euro: un front de asteptare pentru convoaie, la confluenta canalelor Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Midia Navodari (2,8 milioane de euro), implementarea unui sistem de masuratori topografice (1,1 milioane euro), reabilitarea sistemelor de semnalizari de pe cele doua canale (4,87 milioane de euro plus 3,5 milioane de euro) si upgradarea sistemului informational VTMIS si integrarea in sistemul mai amplu RO-RIS de pe Dunare (6,69 milioane de euro).

Aceste investitii vor fi finantate in proportie de 75% din fonduri europene, compania urmand sa aiba un aport de cinci milioane de euro. Proiectele Companiei Nationala Administratia Canalelor Navigabile nu se opresc insa aici. Institutia participa, in premiera, la realizarea unui proiect de cercetare intitulat RIS-COSAR, care va fi finantat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si care va avea ca tema: „Noi concepte, servicii si arhitecturi de informare, management al traficului de nave si al transportului pe ape interioare armonizate cu tendintele europene”.

Proiectul are cinci etape si se va derula in perioada 2008-2010, avand un buget de 773.000 de euro, repartizata pentru cei trei ani. In plus, CN ACN participa, alaturi de administratiile cailor navigabile interioare din Europa de Sud-Est, la un proiect finantat de UE, in cadrul Programului de dezvoltare sud-est european.

Proiectul se numeste NEWADA si are rolul de a crea o retea informationala intre toate administratiile mentionate, care sa ofere politici de dezvoltare, proiecte comune, schimb de informatii.

Din bugetul total de doua milioane de euro al proiectului, care a trecut deja de prima faza, pentru CN ACN au fost alocate fonduri de 300.000 de euro, pentru mici investitii, dotari necesare realizarii proiectelor respective.

In acelasi timp, de luna trecuta, CN ACN a demarat si un program de optimizare a traficului si activitatii companiei in sezonul rece (1 octombrie 2008-31 martie 2009). Programul se va concretiza prin repararea si revizia sistemelor de iluminat, asigurarea conditiilor pentru functionarea echipamentelor si instalatiilor pe timp de iarna si elaborarea programului navelor tehnice ale companiei. Iluminatul celor patru ecluze (Agigea, Cernavoda, Ovidiu si Navodari) va fi reabilitat printr-o investitie de 600.000 de euro, din fondurile proprii ale ACN, care a demarat deja achizitia publica de lucrari si servicii.

Prima etapa a Canalului Dunare-Bucuresti, aproape de start

Cupsa a vorbit si despre unul dintre cele mai mari proiecte ale institutiei pe care o conduce: realizarea Canalului Dunare-Bucuresti, al carui proiect se afla deja intr-o faza avansata. „Pe 10 noiembrie urmeaza sa fie semnat actul prin care se face trecerea oficiala a obiectivului de investitii in administrarea ACN de la Ministerul Transporturilor”, a declarat directorul ACN, adaugand ca, pana la sfarsitul lunii octombrie, se va prelua efectiv documentatia tehnico-economica a obiectivului de investitii, documentatie care are un volum total ce depaseste 10 metri cubi. Dupa ce aceste doua proceduri vor fi realizate, compania va putea demara prima etapa pentru lucrarile de reconstructie a Canalului Dunare-Bucuresti, lasat mostenire de regimul comunist. In acelasi timp, CN ACN a inaintat Ministerului Transporturilor o initiativa legislativa cu privire la reglementarea zonelor de siguranta si protectie ale viitoarei cai navigabile Dunare-Bucuresti. Constructia Canalului Dunare-Bucuresti a fost demarata inca de pe timpul regimului comunist, iar pana in 1984, lucrarile au fost realizate in proportie de 70%. Dupa Revolutie insa, lucrarea a fost lasata in paragina si, de atunci, a parcurs un proces permanent de degradare. Investitia necesara pentru realizarea acestui obiectiv se ridica la peste jumatate de miliard de euro. Cel mai probabil, banii vor fi obtinuti de CN ACN de la Uniunea Europeana pentru ca noua cale navigabila va face parte din Coridorul VII de transport paneuropean. „Noi preconizam ca investitia va fi gata in patru ani. Obiectivul va aduce o multime de beneficii pentru Capitala Romaniei. Prin realizarea acestei cai navigabile, Bucurestiul va deveni un oras cu iesire la Dunare, obtinand o legatura navigabila directa cu principalele orase din lungul fluviului, cu marile centre urbane de pe Rhin, precum si acces direct la portul maritim Constanta si la reteaua europeana interioara de cai navigabile”, a declarat Cupsa, care a adaugat ca amortizarea investitiei este preconizata sa se realizeze in mai bine de 14 ani. Potrivit proiectului, lungimea Canalului Dunare-Bucuresti va fi de 73 de kilometri, cu o latime minima, la baza sectiunii senalului, de 80 de metri si o adancime minima a apei de 4,5 metri. Pe intregul parcurs este prevazuta amenajarea a doua porturi, unul in sud-estul Bucurestiului, intre localitatile 1 Decembrie si Darasti de Ilfov, iar al doilea la Oltenita, la confluenta Argesului cu Dunarea. Navigatia va fi controlata prin intermediul a opt ecluze, iar capacitatea de transport este estimata la 16 milioane de tone de marfa pe an.

„Trebuie sa subliniez faptul ca, pe langa interconectarea Bucurestiului cu toate aceste puncte de maxima importanta, amenajarea complexa a cursului inferior al raurilor Arges si Dambovita poate asigura apa necesara pentru irigatii si pentru consumul populatiei, dar si crearea unei capacitati suplimentare energetice prin constructia unor microhidrocentrale la nodurile hidrotehnice ale amenajarii, dezvoltarea agrementului si turismului in zona, evitarea inundarii localitatilor si terenurilor agricole si crearea de amenajari piscicole”, a mai declarat Cupsa.