"Regele Ferdinand" a invins doua Suhoi 25 si un submarin turcesc

Cele doua fregate romanesti vor intra intr-un proces de modernizare si dotare

Dupa ce au fost cumparate prin unul dintre cele mai paguboase contracte de achizitie incheiate vreodata de statul roman, cele doua fregate britanice, aflate acum in proprietatea Fortelor Navele Romane, urmeaza sa intre, anul viitor, intr-un amplu program de modernizare si dotare. Ce presupune acest lucru, precum si sumele pe care le implica acest program raman insa un mister pentru toata lumea. Pana atunci, „“Regele Ferdinand““ participa, in continuare, la misiuni internationale, obtinand mai multe certificari din partea NATO. Nu acelasi lucru se poate spune si despre „Regina Maria“, care nu a mai trecut granitele tarii de mai bine de un an si jumatate.

Fregata „Regele Ferdinand“ este o nava activa, avand in palmares participari la numeroase exercitii militare internationale. Dupa participarea la exercitiul Noble Midas 08, organizat in Marea Mediterana, cand nava a fost evaluata nivel II NATO, privind capabilitatile operationale in lupta aeriana, de suprafata si antisubmarin, de catre o echipa apartinand componentei de comanda maritima de la Napoli, fregata F221 „Regele Ferdinand“ a plecat intr-o noua misiune. De aceasta data, fregata participa la operatiunea NATO Active Endeavour 08 in zona de est a Marii Mediterane, care are loc in perioada 15 octombrie-15 noiembrie. Aceasta este cea de-a patra participare a Fortelor Navale Romane la misiuni sub conducerea Aliantei Nord-Atlantice. „Regele Ferdinand“ a fost prima nava romaneasca participanta la aceasta operatiune de monitorizare a traficului naval si aerian. In pofida faptului ca performantele si starea generala a fregatei „Regele Ferdinand“ au fost de multe ori puse la indoiala, nava a obtinut rezultate bune la examenul de afirmare nivel II NATO. Dupa o supraveghere de 11 zile a modului de lucru al echipajului si al potentialului navei romanesti, evaluatorii au ajuns la concluzia ca fregata poate sa execute misiuni-standard ale Aliantei Nord-Atlantice. Aceasta certificare vine dupa ce, in luna iulie a acestui an, nava a fost evaluata national nivel II in cadrul exercitiului Breeze-Certex, care a avut loc in Bulgaria. Atunci, pe parcursul a trei zile, au fost verificate capabilitatile fregatei impotriva atacurilor din mediile submarin, aerian sau pe mare. In timpul exercitiului s-au folosit doua avioane Suhoi 25 si un submarin turcesc. In paralel cu „Regele Ferdinand“, bulgarii au evaluat, la randul lor, capabilitatile unei fregate proprii.

Fregatele sunt incluse intr-un program de modernizare si dotare

Nava militara a fost evaluata si anul trecut de o comisie a NATO, referitor la interoperabilitatea cu celelalte nave din cadrul Aliantei Nord-Atlantice. Evaluarea s-a facut pe parcursul a cinci zile, in timpul unui amplu exercitiu organizat de NATO, Noble Midas 07, desfasurat in Croatia. Ulterior, fregata romaneasca a participat la Operatia Active Endeavour, care s-a desfasurat sub comanda NATO, in Marea Mediterana. Nava, care are la bord 203 marinari, dintre care 16 ofiteri, se afla sub comanda cmdr. Marian Savulescu. Si anul trecut a fost unul extrem de incarcat pentru echipajul fregatei „Regele Ferdinand“, care a participat la mai multe exercitii internationale. La sfarsitul lunii noiembrie 2007, Fortele Navale Romane au trimis nava in misiune in Marea Mediterana, la aplicatia militara Active Endeavour, in cadrul careia fregata a navigat aproape 13.000 de mile marine. In cadrul misiunii, membrii echipajului au participat la un stagiu de pregatire si de exercitii in comun cu Gruparea Navala a NATO in Marea Mediterana si au executat misiuni de patrulare si supraveghere navala in Mediterana de Est. „Cea mai importanta realizare este certificarea NATO, care reprezinta primul pas de recunoastere internationala a capacitatilor Fortelor Navale. De asemenea, acest lucru inseamna ca ne ridicam la acelasi nivel ca si celelalte nave care fac parte din Alianta Nord-Atlantica”, a declarat comandantul fregatei „Regele Ferdinand“, cpt. cmdr. Marian Savulescu. Tot anul trecut, la inceputul lunii iunie, dupa terminarea antrenamentelor efectuate alaturi de doua fregate apartinand Fortelor Navale ale Turciei si Italiei, nava a plecat intr-o misiune in Bulgaria, iar, in luna septembrie, fregata „Regele Ferdinand“ a parasit Portul Constanta cu destinatia Marea
Adriatica, unde a participat la misiunea Noble Midas, aici fiind certificata pentru toate misiunile NATO. Daca este sa ne luam dupa oficialii Fortelor Navale, capacitatile de lupta ale fregatei „Regele Ferdinand“ vor fi simtitor imbunatatite, nava urmand sa fie echipata cu dotari antisubmarin de cautare si atac cu torpile.

Fregatele vor fi duse la Mangalia pentru modernizare

In prezent, fregata are posibilitati limitate de lupta antisubmarine, iar elicopterul Puma din dotare are doar capacitati de salvare pe mare. Surse din Marina militara afirma ca exista promisiuni ca fregata va fi dotata si cu echipamente impotriva navelor de suprafata, in acest mod nava urmand sa devina „full capability”. Cand toate aceste lucruri vor deveni realitate nu stie insa nimeni, oficialii Marinei ferindu-se sa avanseze vreun termen sau un cost estimativ al acestor dotari. Tot ce am reusit sa aflam de la ofcialii Fortelor Navale Romane a fost ca: „Fregatele „Regele Ferdinand“ si „Regina Maria“ sunt incluse intr-un program de modernizare pentru dotarea cu echipamente de ultima generatie si armament nou, etapa in care vor intra din anul 2009.” Cel mai probabil, cele doua fregate urmeaza sa fie modernizate si dotate la santierul de la Mangalia, care a fost preluat de curand de o firma nemteasca. Acest lucru a fost subliniat si de ministrul Apararii, Teodor Melescanu, care a declarat, la Constanta, ca sunt in plan trei programe strategice privind modernizarea fregatelor, achizitionarea a patru corvete si a patru nave de lupta antisubmarin. Melescanu a precizat ca Germania este un potential partener, cel putin intr-unul din aceste proiecte, in conditiile in care a achizitionat recent santierul militar de la Mangalia. „Germania este unul dintre partenerii potentiali in modernizarea celor doua fregate. Germania a facut pasi importanti, unul dintre acestia fiind achizitionarea santierului militar din Mangalia. Este un atu important, indiferent cum se vor atribui contractele, prin licitatie sau negociere competitiva”, a spus Melescanu. Surse din cadrul Fortelor Navale Romane afirma ca dupa ce programul de modernizare se va incheia, navele vor avea capacitati sporite de aparare antiaeriana si razboi electronic, sistem de comanda modern, sistem de rachete antinava, sistem integrat de comunicatii si gestionare a mesajelor. Atunci, fegatele vor fi in masura sa execute misiuni complexe de conducere a unei grupari de forte.

„Regina Maria“ a participat, in mai 2007, la ultima misiune internationala

Daca „Regele Ferdinand“ este o nava activa, certificata international, nu acelasi lucru se poate spune si despre fregata „Regina Maria“, care s-a intors din ultima sa misiune internationala la sfarsitul lui mai 2007. Atunci, nava militara a participat la la exercitiul NIIRIS 07, de tip LIVEX, care a avut loc in apele teritoriale ale Greciei. In cadrul aplicatiei, fregata „Regina Maria“ a participat la trageri de artilerie, monitorizarea traficului naval si aerian, exercitii de cautare a submarinelor inamice, precum si la exersarea operatiilor de interdictie maritima. Acesta a fost cel de-al doilea exercitiu international pentru „Regina Maria“, care, in decembrie 2006, se intorsese din prima sa misiune de peste granitele tarii: Active Endeavour, care a avut loc in Marea Mediterana. Desi oficialii fortelor navale se feresc sa faca comentarii pe seama „starii de sanatate” a fregatei, surse militare afirma ca „Regina Maria“ nu se simte tocmai bine, urmand sa intre in reparatii capitale la santierul Naval de la Mangalia, caruia, se pare ca statul roman i-a promis ca ii va acorda contractul de mentenanta a navelor militare romanesti, printre care se numara si cele doua fregate.

Smecheria BAE Systems

Contractul de service si intretinere al celor doua fregate este blocat de patru ani intrucat, dupa ce navele au fost cumparate, britanicii au schimbat termenii si conditiile intelegerii initiale cu firma BAE Systems, care ar fi trebuit sa asigure mentenanta navelor „pe termen lung”. Asa cum doar la romani se poate, oficialii nostri mai intai au batut palma pentru achizitionarea fregatelor si abia apoi au inceput sa negocieze contractul de mentenanta, de aceasta data, bineinteles, dupa regulile englezilor. Asa se face ca, desi statul roman a platit 116 milioane de lire sterline conform unui contract incheiat in 2003, Guvernul a aprobat semnarea contractului de mentenanta abia dupa un an si jumatate. Neintelegerile nu s-au oprit insa aici. Pentru ca nimeni nu a fixat un termen pentru semnarea contractelor, Hotararea de Guvern, prin care Ministerul Apararii a fost autorizat sa incheie un acord-cadru pe 15 ani pentru suportul logistic al navelor, a lasat loc de noi interpretari. Sursa neintelegerii dintre partea romana si cea britanica o reprezinta „abordarea diferita a conceptiei de intretinere pe termen lung“. Astfel, daca in viziunea britanicilor mentenanta inseamna doar intermedierea reparatiilor si prezentarea costului final, autoritatile de la Bucuresti aveau cu totul alta viziune. Reprezentantii Ministerului Apararii considera ca englezii ar fi trebuit sa furnizeze piesele de schimb si consumabilele si sa asigure repararea efectiva a navelor. Surse din cadrul Ministerului au mai afirmat ca firma britanica a majorat peste noapte pretul mai multor piese de schimb necesare fregatelor si a mers pana la a introduce o cota de risc pentru piesele aflate in garantie. O alta problema invocata de englezi a fost cea a neconcordantelor dintre legislatiile celor doua tari. Astfel, in timp ce partea romana a solicitat detalierea costurilor, BAE Systems a invocat proceduri interne care interzic explicarea partii de management. In ceea ce priveste costurile contractelor de mentenanta, nimeni nu a vorbit vreodata deschis despre ele. Potrivit unor surse neoficiale, britanicii ar fi solicitat, pentru un contract de patru ani, pentru mentenanta celor doua fregate, peste 80 de milioane de lire sterline. De altfel, in decembrie 2007, Biroul pentru Fraude Grave (SFO) a relansat ancheta de coruptie impotriva celei mai mari companii britanice de armament, BAE Systems, in cazul unor contracte incheiate cu Africa de Sud, Romania, Tanzania, Cehia si Chile. In cadrul anchetei, mai multi directori executivi din cadrul BAE au fost interogati in legatura cu presupuse acte de coruptie, care implica peste 80 de milioane de lire sterline, comisioane secrete. SFO a examinat si contractul de 116 milioane de lire sterline incheiat cu Romania pentru vanzarea fregatelor in care se presupune ca un politician roman ar fi primit un comision de sase milioane de lire sterline.

Fregatele au probleme cu consumul de carburant

Acesta nu este insa singurul scandal in care au fost implicate cele doua nave militare. Surse militare au afirmat ca fegatele (Coventry si London, dupa numele lor englezesti), construite in 1984, au ajuns in Romania intr-o stare precara si cu o problema majora: un consum urias de combustibil de peste 30 de tone de motorina pe ora la capacitate maxima (Fregata Marasesti consuma patru tone/ora - n.r.). Gurile rele spun ca nici la capitolul tehnica de lupta cele doua nave nu exceleaza si ca fregatele au fost dotate de partea romana cu intreaga logistica necesara pentru a putea participa la misiunile NATO. Cele doua fregate au o lungime de 148,2 m si o latime maxima de 14,75 m, atingand o viteza maxima de 28 de noduri. Constructia „HMS Coventry“ a inceput in 1984, nava fiind lansata la apa in 1986, in timp ce „HMS London“ a inceput sa fie construita in 1983 si a fost lansata la apa un an mai tarziu. Propulsia celor doua fregate este asigurata de turbine Rolls Royce cu gaze; de asemenea, au ca dotari: radar de supraveghere, radar de navigatie de inalta rezolutie, radar secundar de control elicopter, sistem de comanda asistat de calculator, tun de calibru mediu OTO 76 MM SR, tun de calibru 30 mm, director electronooptic, Radamec T2500, sistem de conducere a focului de artilerie Nautis 3 FCS, echipament de contramasuri electronice, lansatoare de capcane RF si IF-TERMA SKWS-12, sonar tip 2050, sistem de lansare torpile de pe nava -STWS2, sistem de comunicatii ICS 3, sisteme de navigatie si dotari pentru aviatie (elicoptere).