Transparenta justitiei: in timp ce statul cheltuieste zeci de milioane
de euro pe informatizare, Tribunalul Vrancea se descurca fara bani
insa sa realizeze un program care sterge automat numele, prenumele si orice fel de date cu caracter personal.
In ultimii ani, s-au cheltuit peste 55 de milioane de euro pentru informatizarea sistemului judiciar, fara a se ajunge insa la una dintre principalele tinte ale derularii acestui program: accesul judecatorilor, dar si al tuturor cetatenilor, la hotararile judecatoresti din toata tara, pentru crearea unei practici judiciare unitare. Instantele ar fi trebuit, in mod normal, sa aiba pana acum publicate pe internet hotararile luate, pentru ca judecatorii sa le poate consulta si sa nu mai dea solutii diferite in dosare avand acelasi obiect, asa cum se intampla in multe cazuri acum.
Principalul motiv invocat pentru a justifica lipsa de transparenta a fost faptul ca hotararile nu pot fi publice intrucat contin date personale, care nu pot fi scoase prin intermediul unui program, ci numai manual, de catre grefieri, lucru aproape imposibil avand in vedere numarul lor. Ceea ce nu s-a reusit la nivelul Ministerului Justitiei si al Consiliului Superior al Magistraturii a reusit, in premiera, Tribunalul Vrancea.Informaticianul-sef al instantei, Mircea Liviu, a realizat un program informatic care sterge automat numele si prenumele partilor din hotararile judecatoresti si orice alte date cu caracter personal, pentru a nu se incalca legislatia romaneasca si europeana cu privire la protejarea informatiilor personale. Dupa aceea, toate solutiile date de judecatori sunt publicate intregral pe internet, fara ca nimeni sa mai munceasca in plus.
In prima faza, Tribunalul Vrancea intentioneaza publicarea a 10.000 de hotarari judecatoresti. Serviciul Jurindex va fi disponibil pe site-ul www.jurisprudenta.org, care va fi inaugurat astazi. „Ceea ce ne-am propus este ca acesta sa corespunda intocmai nevoilor de documentare juridica, astfel incat sa devina un instrument de lucru util. In faza a doua de dezvoltare, adica pana la sfarsitul anului, vom integra si jurisprudenta celorlalte instante din judetul Vrancea, ajungandu-se undeva la aproximativ 40.000 de hotarari judecatoresti publicate”, a declarat judecatorul Adrian Neacsu, presedintele Tribunalului Vrancea.
Program fara bani
Jurindex este alcatuit din doua componente. Prima este un program complex, care asigura anonimizarea integrala si complet automata a unui numar mare de hotarari odata, fapt important tinand cont de lipsa de personal cu care se confrunta instantele. Practic, dintr-o sentinta sunt scoase automat numele, domiciliul, starea civila si alte informatii cu caracter personal, fara ca grefierele sa munceasca in plus. A doua componenta este site-ul www.jurisprudenta.org, prin care pot fi accesate hotararile. Dificultatile in realizarea programului au fost de ordin material, deoarece initiativele locale nu sunt incurajate. „Intreg sistemul judiciar este, din punct de vedere administrativ, extrem de centralizat, iar inovatiile si planurile manageriale de dezvoltare localizate la nivelul instantelor sunt, practic, descurajate de hatisul birocratic. Tocmai de aceea nu am beneficiat de niciun fel de ajutor, sprijin sau asistenta in timpul dezvoltarii proiectului, totul datorandu-se eforturilor locale”, arata judecatorul Adrian Neacsu. Ministerul Justitiei a cheltuit in ultimii ani milioane de euro pentru informatizarea sistemului judecatoresc, fara a realiza ceea ce a facut un informatician platit cu cateva milioane de lei vechi pe luna. Probabil ca si programul de anonimizare a hotararilor judecatoresti ar fi scos sume importante din buget daca nu se gasea cineva sa il faca gratis.
Munti de bani pentru informatizare
Curtea de Conturi, in auditul sistemului informatic al instantelor de judecata, arata ca informatizarea sistemului judiciar a beneficiat, de-a lungul timpului, de finantare prin programe Phare, contributii nationale, dar si de finantari din surse proprii la nivelul instantelor. Valoarea programelor de finantare derulate sau in curs de derulare din 1997 pana in prezent se ridica la peste 35 de milioane de euro.La aceste sume s-a adaugat si cofinantarea programului Phare 2000 - Intarirea sistemului judiciar si penitenciar. Ministerul Justitiei si Ministerul Public au fost autorizate sa contracteze cate o finantare prin leasing financiar, pe o perioada de patru ani, cu o valoare de 12 milioane de euro, respectiv 10 milioane de euro. In total, informatizarea justitiei a costat peste 55 de milioane de euro la prima vedere, dar circula informatii si ca aceste costuri ar fi fost si mai mari, de aproximativ 100 de milioane de euro. Numai in septembrie si octombrie, Ministerul Economiei si Finantelor a scos la licitatie doua contracte de achizitii publice pentru continuarea informatizarii justitiei, a caror valoare se ridica, impreuna, la peste patru milioane de euro.
Catalin Predoiu: „Nu au fost proiecte in aceasta directie”
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, spune ca a fost informat de programul realizat de instanta din Vrancea si ca acesta va fi analizat. „De principiu, transparenta actului de justitie este un deziderat si orice actiune indreptata in directia aceasta este un fapt pozitiv. Au fost facuti pasi importanti la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar mai trebuie facuti pasi importanti si de catre restul instantelor. Au fost si probleme tehnice, dar cred ca acestea au fost depasite si, daca in faza initiala au fost probleme de informatizare, in prezent, ramane o chestiune de vointa si de efort de a pune pe site aceste hotarari”, a declarat ministrul Justitiei.Numai ca instantele nu au avut posibilitatea tehnica pentru publicarea hotararilor luate, fapt recunoscut si de avocatul din fruntea Ministerului Justitiei. „Intr-adevar, au fost proiecte, dar nu in aceasta directie. Au fost eforturi pentru introducerea informatizarii, fara de care nu era posibila realizarea acestui program”, a afirmat Catalin Predoiu. El a precizat ca o decizie in ceea ce priveste viitorul programului realizat de Tribunalul Vrancea va fi luata dupa ce va fi analizat.
Miza Jurindex
Anual, in Romania se emit in jur de 1,5 milioane de hotarari judecatoresti. La o instanta de marime medie, numarul hotararilor este de aproximativ 10.000, in timp ce la una mare, cum ar fi Clujul sau Iasiul, numarul acestora poate depasi 20.000. La ora actuala, judecatorilor dintr-o instanta le este, practic, imposibil sa consulte sentintele date in alte instante, pentru ca solutiile date in dosare cu acelasi obiect sa nu fie in contradictie. Doar Inalta Curte de Casatie si Justitie pune la dispozitie pe site-ul instantei o selectie din hotararile luate in ultimii ani, insuficient insa pentru crearea unei jurisprudente unitare. In Europa, tendinta este ca toti cetatenii sa aiba acces in mod gratuit la solutiile pronuntate de judecatori. Astfel, in Anglia, Irlanda sau Norvegia se permite accesul la totalitatea hotararilor luate in sistemul judiciar. In Italia, de exemplu, s-a dezvoltat un serviciu care asigura accesul la hotararile judecatoresti in forma oficiala, dar numai de catre avocati si partile dintr-un anumit dosar. Majoritatea tarilor din Uniunea Europeana ofera acces gratuit la hotararile luate de instante, in forma neoficiala, prin anonimizarea partilor, in conformitate cu legislatia europeana privind protectia datelor cu caracter personal. Incepand de anul trecut, Ungaria asigura, la randul ei, publicarea gratuita a jurisprudentei.
De la masina de scris la computer
In ultimii opt ani, justitia din Romania a progresat de la batranele masini de scris Olimpia la calculatoarele care se gasesc sau ar trebui sa se gaseasca pe biroul fiecarui judecator. Informatizarea justitiei a impus crearea unui sistem informatic la nivel national, ECRIS (Electronic Court Register Informational Systems), de gestiune informatica a dosarelor, documentelor si a tuturor informatiilor legate de cazuri in instante, parchete si Ministerul Justitiei. Faza-pilot a ECRIS a fost lansata in septembrie 2002, cand programul a fost implementat in noua instante, parchete, precum si in Ministerul Justitiei.
In noiembrie 2003 a inceput implementarea sistemului informatic in instantele si parchetele din tara, unde exista suportul tehnic necesar. In august 2004 s-a realizat repartizarea aleatorie a dosarelor si continuarea implementarii, instruire si mentenanta. Dupa un an, s-a ajuns la numarul unic de dosar si la transferul automat al informatiilor despre dosare. In februarie 2006 a demarat implementarea ECRIS la nivel national, in toate instantele de judecata, iar din ianuarie 2007 toate instantele utilizeaza aplicatia ECRIS.In 2005 s-a realizat, la solicitarea Comisiei Europene, Strategia de reforma a sistemului judiciar, pentru a putea fi facuti ultimii pasi spre integrarea in UE. Printre cele mai mari probleme care trebuiau sa-si gaseasca rezolvarea prin aceasta strategie se aflau lipsa de transparenta a sistemului judiciar si inexistenta unei practici judiciare unitare. Din cauza motivelor invocate, in special de ordin tehnic, strategia a prevazut pentru inceput obligativitatea publicarii pe site-urile instantelor doar a unor extrase relevante din practica judiciara. Printre solutiile improvizate in vederea publicarii hotararilor este si cea impusa in prezent de CSM, care consta in obligativitatea judecatorilor de a-si selecta si prelucra hotararile judecatoresti pe care le considera relevante, in vederea publicarii. Numai ca solutia nu poate fi aplicata in practica, deoarece judecatorii sunt supraincarcati cu dosare si nu mai au timp si de asa ceva.
Strategie fara transparenta
Strategia de reforma a justitiei pe perioada 2005-2010 cuprinde 11 masuri si directii principale de actiune, din care zece au legatura directa cu procesul de informatizare a instantelor de judecata. In niciuna dintre acestea nu se face insa referire la realizarea unei practici judiciare unitare, prin accesul tuturor celor interesati la hotararile judecatoresti din orice instanta din tara.
- 2005-2007: dotarea cu tehnica de calcul si produse software a tuturor institutiilor sistemului judiciar
- 2005-2007: implementarea unei politici de securitate comuna la nivelul intregului sitem judiciar
- 2005-2007: dezvoltarea si extinderea ECRIS la nivel national si publicarea pe portalul ce se va realiza a informatiilor de interes public privind activitatea instantelor si a parchetelor
- 2005-2006: dezvoltarea sistemului informatic „Registry” ca sistem de gestiune a documentelor si a fluxurilor de documente pentru toate activitatile administrative din Ministerul Justitiei
- 2007-2008: extinderea „Registry” la nivelul tuturor componentelor sistemului judiciar
- 2005-2009: crearea „Sistemului de arhivare electronic a documentelor” in mod unitar, la nivelul intregului sistem de judiciar
- 2005-2009: crearea unui sistem electronic, unitar si performant de inregistrare a sedintelor de judecata, audierea in fata instantei a martorilor cu identitate ascunsa si audierea de la distanta a detinutilor incarcerati
- 2006-2009: crearea de infochioscuri la nivelul instantelor de judecata pentru corecta informare a cetateanului
- 2006-2009: crearea sistemului unic al justitiei prin integrarea tuturor sistemelor informatice intr-o structura de tip portal
- 2006-2009: interconectarea sistemului informatic judiciar cu celelalte sisteme informatice din administratia publica la nivel national si european.
Brese in sistem
„Principalele masuri care vizeaza informatizarea sistemului judiciar au fost aduse la indeplinire, in intervalul de timp planificat si bugetul alocat, dar o parte dintre acestea nu s-au incadrat in termenele prevazute”, se specifica in Raportul de audit privind informatizarea instantelor de judecata, realizat de Curtea de Conturi pe anul 2007. Concluziile auditului arata ca Strategia de informatizare are o serie de lipsuri, care pun in pericol implementarea acesteia. Astfel, strategia nu este detaliata pana la nivelul instantelor de judecata, nu exista un buget separat pentru IT, iar fondurile alocate nu sunt suficiente. De asemenea, nu exista o politica clara de recrutare, pregatire si evaluare a resurselor umane IT. Solutia de implementare a sistemului informatic are caracter unitar, insa nu beneficiaza de personal care sa se ocupe doar de acest lucru. Faptul ca nu a fost implementata o politica formala in domeniul securitatii creeaza posibilitatea ca operatiuni accidentale sau frauduloase din sistem sa ramana nedetectate. „La nivelul instantelor nu este implementat un plan de recuperare in caz de dezastru”, se mentioneaza in raportul de audit. Curtea de Conturi a mai constatat o serie de disfunctionalitati legate de modul de functionare a aplicatiilor evaluate, unele aplicatii nu furnizeaza toate informatiile de care are nevoie institutia, iar schimbul de date on-line cu alte institutii nu este inca functional.
Documente depuse on-line la dosar
Tribunalul Vrancea nu este la prima initiativa privind transparenta justitiei. Instanta este printre primele din tara care si-au facut un site propriu, pe care accesul la informatiile despre dosare se face mai usor decat pe portalul instantelor de judecata. „Pe site-ul www.tribunalulvrancea.ro se afla in plina faza de testare proiectul Proceduri electronice interactive, prin intermediul carora avocatii vor putea consulta pe reteaua publica de internet copia electronica a dosarului in care au delegatie (dosarul ECRIS), in urma certificarii electronice a identitatii lor. Prin acelasi program, avocatii vor putea trimite catre registratura instantei acte si documente pentru dosarele in care au delegatie, dupa cum vor putea consulta actele si documentele in forma electronica depuse la dosar de partea adversa”, a precizat judecatorul Adrian Neacsu.