FMI da lovitura pe timp de criza

Criza inseamna oportunitate, iar boala uneori fatala a unora alimenteaza renasterea si prosperitatea altora. Pentru Fondul Monetar International recesiunea globala vine la momentul potrivit, deschizand noi canale de business intr-o zona a lumii care, de ceva vreme, nu mai aducea castiguri institutiei de credit. Ultima intalnire amoroasa dintre vechea Europa, cea a statelor prosperitatii generale, si functionarii scrobiti ai FMI a avut loc in anii ’70. De atunci, nicio tara membra a Uniunii Europene sau a G7 nu a mai apelat vreodata la serviciile financiare si consilierea Fondului, singura atributie a FMI in zona fiind aceea de evaluare periodica a starii economiilor nationale. Renuntarea la asistenta Fondului a dat din plin apa la moara contestatarilor utilitatii institutiei cu pricina. Bilantul anilor de colaborare cu FMI arata ca pastila contra migrenei (a se citi dezechilibre majore ale balantei de plati si probleme ale tranzitiei), vanduta la un pret mai mult decat piperat tarilor asistate, are efecte adverse uneori mai nocive decat boala tratata.

Austeritatea bugetara impusa de FMI inseamna mai putini bani pentru Educatie si Sanatate, cu efect direct asupra costurilor de scolarizare si asistenta medicala suportate de cetatenii tarilor imprumutate. Reducerea la minimum a cheltuielilor administratiei publice lasa aparatul de stat fara oameni competenti, iar cresterea ratelor dobanzii sufoca afacerile autohtone si afecteaza competitivitatea nationala. Efectele perverse ale asistentei FMI, dar si rateurile solutiilor de depasire a crizei, vandute tarilor lumii a treia, au declansat discutiile despre reformarea institutiei care, culmea, ar trebui sa ii ajute pe altii sa se reformeze. De reformat nu a avut timp sa se reformeze, dar iat-o aici, in Europa, gata sa ajute depasirea unor situatii noi, fara precedent, prin aplicarea unor solutii vechi, care si-au demonstrat nocivitatea pe termen lung.

Ungaria este bresa perfecta. Situatia dramatica in care a adus-o politica imprudenta a cabinetului Gyurcsany face ca propunerea generoasa a Fondului - un imprumut de 12,5 miliarde euro pentru depasirea impasului in care se afla, sa fie pe deplin justificata. In vecinatate se profileaza o noua oportunitate de afaceri. Pierderea controlului asupra economiei de catre Guvernul de la Bucuresti ar putea creste substantial profiturile din dobanzi si comisioane ale Fondului, intarindu-i totodata pozitia in regiune. Acestea sunt insa doar mizilicuri, pentru ca marea miza este alta.Cu ajutorul Olandei, pol important de putere in Uniunea Europeana, si sub pretextul generos oferit de criza financiara de proportii ce a lovit Europa prospera, functionarii Fondului ar putea fi propulsati direct in pozitia de supervizori-sefi ai finantelor celor 27 de state membre ale blocului comunitar. Puterea lor de control si de decizie ar depasi cadrul simbolic actual si, daca planurile ies asa cum sunt croite, suveranitatea fiscala a statelor Uniunii Europene ar putea trece in plan secund, primand interesul general al prevenirii falimentelor nationale.