150.000 ha de culturi, in pericol de a fi declarate calamitate

SOS pentru agricultura din judetul Constanta

Dupa un an agricol extrem de bun, in care au fost obtinute recolte-record, judetul Constanta este lovit crunt, din nou, de seceta. Reprezentantii asociatiilor profesionale trag un puternic semnal de alarma pentru declararea a peste 150.000 de hectare insamantate drept suprafete calamitate. Fermierii spun ca in lipsa unui sistem de irigatii performant nu au cum sa faca fata lipsei de precipitatii.

Una calda, alta rece! Dupa un an dezastruos (2007) in care a fost pusa pe chituci de seceta, agricultura constanteana a marcat, in 2008, o revenire spectaculoasa. Producatorii agricoli au reusit sa mareasca suprafetele cultivate cu peste 30%, folosindu-se de sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeana si de statul roman, obtinand, astfel, o recolta cu mult peste asteptari. Acum, situatia acestui domeniu de activitate este din nou incerta. Presedintele Asociatiei Plantelor Oleaginoase Constanta, Dumitru Manole, a tras un semnal de alarma in ceea ce priveste soarta agriculturii de la malul marii, care este in pericol din cauza procesului accentuat de desertificare, a lipsei sistemului de irigatii si a neglijentei oficialilor ministeriali. Manole spune ca, in acest moment, sunt aproape compromise 150.000 de hectare de culturi agricole (rapita, grau si orz). „Pentru rapita nu se mai poate face nimic, iar dezastrul este pe cale sa se produca si in cazul culturilor de grau si orz. Este imperios necesar sa se ia masuri urgente pentru a combate seceta care a lovit judetul Constanta in aceasta toamna”, a declarat Manole. Acesta a adaugat ca ii cere, de urgenta, prefectului judetului Constanta sa solicite statului declararea judetului ca zona calamitata pe cele 150.000 de hectare de teren agricol.

Costurile pentru irigatii, greu suportabile de agricultori

Dumitru Manole spune ca principalii responsabili pentru aceasta situatie sunt oficialii din cadrul Ministerului Agriculturii, care nu au luat la timp masurile pentru impiedicarea procesului de desertificare, prin crearea de perdele forestiere si pentru reabilitarea sistemului de irigatii din judet, care in momentul de fata este compromis aproape in totalitate. „Pana in 2004, in judet se irigau peste 150.000 de hectare. In prezent insa, se iriga doar 10.000. Cum sa faci agricultura performanta in aceste conditii?!”, a precizat Manole, adaugand ca fermierii din Constanta sunt pe punctul de a pierde toti banii pe care i-au investit pentru culturile de toamna: „Nu este vorba de putini bani. Ganditi-va numai cat costa un kilogram de samanta si cata cantitate intra intr-un singur hectar. Sa nu mai luam in calcul banii cheltuiti pentru pregatirea pamantului si pentru insamantare”. Oficialii recunosc faptul ca sistemul de irigatii romanesc este deficitar. Potrivit Agentiei Nationale Imbunatatiri Funciare, sucursala teritoriala Dobrogea, in 2008, la nivelul tarii au fost irigate aproximativ 400.000 de hectare, in conditiile in care doar Dobrogea are exploatatii agricole de 600.000 de hectare cu potential de irigare si 30.000 de hectare irigate efectiv. Pentru ca ANIF sa irige suprafetele de teren este nevoie de solicitarea scrisa a agricultorilor, care, de cele mai multe ori, nu apeleaza la acest serviciu din cauza tarifelor ridicate. Livrarea a 1.000 de metri cubi de apa in judetul Constanta costa intre 700 si 1.000 de lei. Din aceasta suma, 400 de lei pe hectar reprezinta subventia acordata de stat. Pentru a obtine sprijinul financiar, fermierul trebuie insa sa contribuie la lucrarile de reabilitare a sistemului de irigatii de pe suprafata utilizata. Aceasta masura este mai mult decat necesara in conditiile in care sistemul national de irigatii este depasit, iar costurile necesare pentru modernizarea lui sunt uriase. De exemplu, ca sa fie reabilitat un sistem de irigatii pe o suprafata de 50.000 de hectare, este nevoie de 150 pana la 200 de milioane de euro. Astfel, numai Dobrogea are nevoie de cateva miliarde de euro pentru acest sector, bani pe care Guvernul nu are de unde sa ii ia. In acest moment, in judetul Constanta se iriga doar zonele Murfatlar, Garlistea si Sinoe.

Patru ani, patru ministri ai Agriculturii

Afirmatiile sale sunt sustinute si de presedintele Comisiei de agricultura din cadrul Consiliului Judetean Constanta, Dumitru Florea, care spune ca situatia din agricultura nu este tocmai roz nici in celelalte judete ale tarii: „La nivelul intregii tari, au ramas cinci milioane de hectare agricole necultivate de ani buni.

Agricultura, un resort important al economiei romanesti in 1980, a ajuns in prezent bataia de joc a statului”, spune Florea. El a pus necompetitivitatea acestui sector de activitate pe seama neprofesionalismului celor care s-au perindat, in ultimii ani, pe la conducerea Ministerului Agriculturii: „Cum sa faci agricultura performanta cand in patru ani au fost schimbati patru ministri.” Pe de alta parte, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a demarat procedura de efectuare a platilor aferente cererilor depuse in prima decada pentru primirea ajutorului privind infiintarea culturilor agricole de toamna. Suma alocata platii ajutorului de minimis pentru aceasta perioada este de 79,1 milioane lei, din suma totala de 235,7 milioane lei. Sprijinul financiar pentru ajutorul de minimis este de 200 lei/ha, pentru o suprafata cuprinsa intre minimum 1 ha si maximum 120 ha pe exploatatie. Suma maxima a sprijinului financiar nu poate depasi 7.500 de euro pentru fiecare beneficiar. Termenul-limita de depunere a cererilor de sprijin financiar prevazut de schema de ajutor minimis este 15 noiembrie, depunerile de cereri, respectiv platile catre beneficiari, facandu-se pe decade. In plus, Executivul sprijina agricultorii, in aceasta toamna si in primavara lui 2009, cu 23,225 milioane de lei pentru insamantare si plantare. Potrivit Normelor metodologice aprobate de Guvern, beneficiarii ajutorului financiar vor adresa o cerere centrului judetean al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura. Actul normativ stabileste ca semintele si materialul saditor cumparate pentru insamantare sau plantare nu se comercializeaza, nu se folosesc in alte scopuri decat in cel pentru care au fost cumparate si nu se pastreaza pe stoc. Nerespectarea acestor prevederi constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 la 20.000 lei, cu anularea autorizatiei de producere a semintelor si materialului saditor, precum si cu obligarea la restituirea sumelor incasate, actualizate in functie de nivelul inflatiei. In replica, Dumitru Manole a declarat ca subventia de 200 de lei/hectar, care a fost stabilita sa se acorde pentru o suprafata semanata de 120 de ha, este discriminatorie. „Sunt producatori agricoli care au ferme de 300 sau 500 de hectare, dar li se acorda subventie doar pentru o suprafata de 120 de hectare. Drept urmare, cerem ca aceasta suma de 200 de lei/ha sa se acorde pentru intreaga suprafata semanata”, a spus Manole, adaugand ca responsabil de stocurile de grau si de floarea-soarelui, care au ramas la producatori, se face vinovat tot Ministerul Agriculturii, care nu a luat in calcul legea pietelor si care nu a folosit instrumentele de interventie in piata, pe care le avea la indemana, printre care se numara si pretul minim garantat. Potrivit lui Manole, din cele 27 de tari membre ale UE, Romania ocupa ultima pozitie in ceea ce priveste productia agricola. „Numai la grau Romania declara o productie de 2,8 tone la hectar, fata de media din UE, de 5,4 tone la hectar.”

Meteorologii sunt optimisti

Pe de alta parte, meteorologii spun ca acele culturi care vor trece cu bine peste toamna vor ajunge la maturitate, pentru ca iarna si primavara se anunta propice pentru agricultura romaneasca. Specialistii Administratiei Nationale de Meteorologie prognozeaza o toamna calda si linistita din punctul de vedere al precipitatiilor, o iarna cu zapada si o primavara fara inundatii. ANM a anuntat ca, potrivit prognozelor realizate, Romania nu va fi afectata de inundatii catastrofale in intervalul noiembrie 2008-aprilie 2009, deoarece nu sunt prevazute precipitatii de peste 80 de litri pe metru patrat. Per ansamblu, 2009 se anunta un an tocmai bun din punct de vedere meteorologic, fara fenomene extreme. Mai mult decat atat, Academia de Stiinte Agricole si Silvice si Administratia Nationala de Meteorologie au anuntat ca intentioneaza sa pregateasca o prognoza agrometeorologica pe sase luni.