Aproape 40.000 de romani lucreaza pe mare pentru companii straine

In cautarea unui castig salarial bun,

pentru ca sa recruteze marinari romani, recunoscuti in toata lumea pentru indemanarea lor.

Potrivit datelor oficiale facute publice de Sindicatul Liber al Navigatorilor, in prezent, in Romania, functioneaza 114 companii de crewing autorizate si sapte companii de navigatie maritima, cu capital romanesc, ale caror vapoare sunt insa inregistrate in tari cu o fiscalitate mai avantajoasa pentru acest domeniu de activitate. Asa se face ca, in prezent, numai cinci nave maritime mai arboreaza steagul tricolor. Adrian Mihalcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, este de parere ca, in aceste conditii, investitorii privati ar trebui incurajati de stat sa investeasca in Romania. „Este necesara o lege de care sa profite investitorii romani care ar dori sa investeasca in shipping, altii decat cei existenti. Este nevoie de un cadru legislativ consolidat care sa incurajeze transportul, dar si construirea de nave sub pavilion romanesc”, a declarat Mihalcioiu, adaugand ca, in acest sens, ar putea fi elaborate proiecte cu finantare europeana. In lipsa unui parc de nave cu pavilion propriu, Romania are doar calitate de observator in organizatiile maritime internationale unde se iau decizii importante. 

Beneficiile cresc dupa primul voiaj

Romania sta mult mai bine, insa, atunci cand vine vorba de forta de munca calificata in domeniul maritim. In luna iulie a anului 2008, in evidentele Sindicatului Liber al Navigatorilor figurau 17.803 de navigatori, dintre care 12.071 sunt activi, avand un contract de imbarcare in desfasurare. Acestora li se adauga 19.253 de lucratori pe navele de pasageri (cameriste, receptioneri, barmani, ospatari, vanzatori etc.), care fac parte din categoria personalului navigant auxiliar. La un calcul simplu rezulta ca aproape 40.000 de romani muncesc pe nave comerciale, in cea mai mare parte pentru companii straine. Randurile celor care imbratiseaza cariera de marinar sporeste de la un an la altul. Principalul motiv pentru care romanii isi lasa familiile si pleaca sa munceasca pe mare este castigul salarial care, in cele mai multe cazuri, este cu mult peste media salariului castigat de angajatii care isi desfasoara activitatea in tara. „In primul voiaj am plecat la indemnul unui prieten de familie, care naviga de mai bine de zece ani. In tara lucram in comert si castigam un salariu care abia imi ajungea sa imi platesc chiria si intretinerea. Daca pleci o data, cu siguranta vei pleca si in urmatoarele voiaje din doua motive: in primul rand esti obisnuit cu un salariu mare pe care il vei putea castiga foarte greu in tara si, in al doilea rand, companiile straine stiu sa isi fidelizeze personalul. Salariile si beneficiile cresc cu fiecare voiaj, asa ca iti este greu sa renunti”, spune Constantin Tudor, un tanar de 37 de ani din Constanta, care se afla deja la cel de-al patrulea voiaj. Sa nu va imaginati insa ca totul este roz in lumea shippingului, mai ales pentru marinarii romani. Liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihalcioiu, a declarat ca, in pofida cresterii salariilor din shipping, navigatorii romani se confrunta, in continuare, cu foarte multe probleme care fac cel mai des referire la modalitatea de incheiere a contractelor de munca precum si la conditiile vitrige de munca si de viata oferite la bordul navelor. In plus, navigatorii romani sunt supusi riscului producerii unor accidente de munca si imbolnavirii pe mare. De asemenea, ei cad victime ale unor companii de crewing care percep comisione ilegale sau care nu isi respecta promisiunile.

Criza financiara mondiala va afecta si navigatia maritima

Nu mai este un secret pentru nimeni ca una dintre cele mai mari probleme ale marilor companii de shipping este lipsa personalului calificat. Profesorul dr. inginer Tanase Iordache spune ca in cazul ofiterilor situatia incepe sa devina dramatica din cauza faptului ca flota comerciala a lumii creste intr-un ritm ametitor, caruia instruirea resurselor umane nu poate sa ii tina pasul. „S-a ajuns la nave gigant, de 20.000 de containere din cauza unei competitii intre marile companii de transport, fiecare dintre acestea dorindu-si sa devina cea mai puternica”, a mai declarat profesorul. Pe langa lipsa personalului, expansiunea flotei comerciale a lumii a dus si la depasirea capacitatii de operare a celor mai tranzitate porturi, unde se creeaza frecvent blocaje. Toate aceste lucruri nu pot decat sa ii bucure pe marinarii romani, care, de doi ani, au privilegiul de a fi europeni. Acest lucru este un alt avantaj de necontestat in conditiile in care majoritatea armatorilor comunitari nu accepta la bordul navelor decat cetateni din statele membre ale Uniunii. Mai nou si flotele din Asia au inceput sa caute forta de munca in statele europene mai ales pentru functiile de raspundere din dorinta de a beneficia de un management competitiv. Specialistii afirma insa ca si domeniul maritim ar putea fi drastic afectat de criza financiara intrucat transportul pe apa este in stransa legatura cu productia si comertul mondial, care dau deja semne vizibile de recesiune. „Rezultatul: navele gigant ar putea fi trase pe dreapta, iar cererea de munca pentru navigatori va scadea considerabil. Sa nu va imaginati insa ca efectele acestea se vor vedea maine, este o previziune a specialistilor care se va adeveri in timp. Este clar ca niciun sector al economiei mondiale nu va scapa neatins de aceasta criza financiara. Efectele sale se simt deja in industria maritima a unor tari europene, care pana acum aveau cea mai scumpa forta de munca si care, in prezent, au inceput sa mai reduca in pretentiile angajatilor.

Probabil ca primul efect al recesiunii economice nu va fi pierderea locurilor de munca, ci reducerea salariilor navigatorilor”, a spus Traian Ursea, analist economic. Potrivit unui raport realizat de Transport Intelligence, in timp ce veniturile transportatorilor majori s-au dublat in perioada 2002-2006, profitul mediu operational a crescut cu doar 1,2% pana la 3,4%, dupa ce in 2004 s-a atins un varf de crestere a profitului, de 11,6%. Raportul mai arata ca, in anul 2007, tendinta de crestere a volumului afacerilor a continuat sa se manifeste. Studiul cuprinde analize in detaliu ale unor mari companii de navigatie precum: Nyk Line, HMM, Maersk, MSC, MOL, CMA CGM, „K“ Line, Hapag-Lloyd, NOL, Hanjin, COSCO, Evergreen, China Shipping si OOCL.

Facilitati legislative pentru navigatori

Pentru a pune la adapost marinarii de eventuale schimbari in economia mondiala, dar si pentru a le asigura un trai linistit la batranete, Sindicatul Liber al Navigatorilor a solicitat o lege a pensiilor speciala  pentru navigatori. „Sunt aproape 12.000 de marinari care beneficiaza de un sistem precar de pensie, care nu le da posibilitatea unui trai decent. De exemplu, un fost marinar, dupa 35 de ani pe mare, timp in care si-a pierdut cinci degete si a supravietuit unui naufragiu, are o pensie de 500 de lei. Acesta poate fi considerat insa un caz fericit daca luam in calcul ca sunt si fosti marinari care primesc o pensie de doar 200-300 de lei”, a declarat Adrian Mihalcioiu, adaugand ca pensia unui comandant de nava ajunge, in prezent, la aproximativ 800 de lei pe luna. Tot pentru protejarea drepturilor navigatorilor, Sindcatul Liber al Navigatorilor a inaintat, in cursul anului trecut, un proiect de lege care prevede specificarea conditiilor minime de angajare pentru marinarii romani. Aceste acte nomative sunt necesare in conditiile in care lumea shippingului nu este straina de cazurile in care unele companii ofera salarii mari, dar care, in caz de accident sau deces, nu ofera compensatii. Mai mult decat atat, in prezent, firmele de crewing care faciliteaza contactul intre personal si armator nu sunt raspunzatoare pentru soarta navigatorilor. Pe de alt parte, ca urmare a ratificarii Tratatului de la Geneva, in acest an, conditiile de munca pentru navigatorii romani s-ar putea imbunatati considerabil. In 2006 a avut loc, la Geneva, o conventie privind conditiile minime de munca ale navigatorilor, la care au participat toate tarile europene. In urma intrunirii, a fost semnat un tratat in care sunt stipulate o serie de cerinte pentru armatori. Astfel, navigatorii vor beneficia de protectie in cazul in care vor suferi accidente de munca. De asemenea, la nivelul tarilor europene, va fi adoptata si o directiva UE, care se va aplica tuturor navelor care vor intra in spatiul maritim si economic european. Acestea vor trebui sa respecte conditiile de salarizare si securitate impuse de conventiile internationale, in caz contrar fiind retinute pana la remedierea deficientelor. 

Cea mai mare companie de shipping din Franta, la Constanta

Numarul agentiilor de crewing din Romania a sporit de saptamana trecuta. 1.500 de ofiteri si nebrevetati de la Constanta vor fi pregatiti si promovati, in urmatorii doi ani, de cea mai mare companie de shipping din Franta si a treia din lume in domeniul transportului containerizat: CMA CGM. Compania si-a deschis de curand o agentie de crewing la Constanta, fapt care demonstreaza, inca o data, importanta portului Constanta pe harta mondiala a shippingului, dar si faptul ca Romania este un izvor nesecat de forta de munca instruita pentru flota comerciala mondiala. Tot la Constanta, compania franceza a mai inaugurat si firma de agenturare CMA CGM Romania. Directorul CMA Ships, Romeo Stavar-Vergea, a declarat ca marinarii pregatiti de noua agentie de crewing vor fi imbarcati numai pe nave sub pavilioane europene. El a dat asigurari ca acestia vor avea salarii de top si contracte colective de munca semnate de Federatia Internationala a Transportatorilor. CMA CGM opereaza 375 de nave, din care 101 se afla in proprietate proprie care, in 2007, au transportat 7,7 milioane TEU in 403 porturi, din 150 de tari. Portcontainerele CMA CGM fac 280 de escale pe an, in portul Constanta, cu un volum total de 25.000 de containere la incarcare - descarcare si alte 25.000 la transbordare. Oficialii companiei au anuntat ca flota proprie este in continua dezvoltare in conditiile in care au fost lansate deja comenzi pentru 53 de nave noi, printre care 23 de nave gigant cu o capacitate de 11.000 TEU, care urmeaza sa fie livrate in urmatorii doi ani. CMA CGM are 650 de agentii si oficii in intreaga lume si 16.000 de angajati. Anul trecut, CMA CGM a inregistrat venituri de 8,61 miliarde euro.