25 de miliarde euro se impart intre 27 de tari europene

Pachet financiar de criza modest  pentru UE

Pe principiul „doua paie la trei magari“, Uniunea Europeana dubleaza plafonul de asistenta financiara pentru salvarea economiilor in criza. In caz de
urgenta, suntem si noi in carti.Aceasta este doar una dintre deciziile luate la intalnirea sefilor de state si de guverne din Uniunea Europeana, decizie ce va fi prezentata la sfarsitul acestei saptamani, pe data de 15 noiembrie, la intalnirea G20 de la Washington si va fi validata la summitul european din decembrie. Initial,  suma maxima aflata la dispozitia Uniunii Europene pentru interventia in regim de urgenta in vederea salvarii economiilor statelor membre in criza era de 12 miliarde euro. Insuficienta, demonstreaza realitatea, de vreme ce cinci miliarde euro au fost deja alocate, sub forma de imprumut, Ungariei, aflata in pragul falimentului national. In ipoteza extrema a unei crize financiare generalizate, cele 25 de miliarde euro ar trebui sa ajunga, in caz de nevoie, tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, constituind un „supliment” financiar la masurile luate pe plan intern.

Capitalul poate spune adio libertatii de manevra

Cea de a doua decizie a liderilor europeni vizeaza inasprirea supravegherii sistemului financiar mondial. Potrivit documentului de pozitie dat publicitatii la finalul reuniunii, „nicio institutie financiara, niciun segment de piata si nicio jurisdictie nu trebuie sa scape reglementarii adecvate sau supravegherii”. Concret, activitatea  tuturor jucatorilor importanti de pe pietele financiare globale, cum sunt mult-hulitele agentii de rating spre exemplu, va fi strict supravegheata, indiferent de locul in care opereaza. Responsabile cu punerea in practica a acestei decizii sunt statele membre, sub indrumarea institutiilor financiare internationale.  

In paralel, se intentioneaza spargerea secretomaniei finantelor mondiale si controlul operatiunilor financiare cu grad ridicat de risc prin crearea si consolidarea unui sistem de colectare a informatiilor, la care sa aiba acces autoritatile de supraveghere. Standardele prudentiale si de contabilitate aplicabile institutiilor financiare vor fi revizuite, in vederea evitarii formarii unor noi bule speculative, ca cea care a dus la prabusirea pietelor imobiliare americana, britanica si spaniola. Concomitent cu aceasta masura, urmeaza punerea la punct a unui sistem de „prevenire” timpurie a formarii bulelor speculative, iar monitorizarea operatiunilor marilor grupuri financiare va fi facuta organizat, prin infiintarea unor colegii de supervizare ce exced granitele statelor membre. Sustinatorii Fondului Monetar International au toate motivele sa se bucure, liderii marilor puteri europene convenind ca institutia, pana mai ieri considerata depasita de vremuri si incapabila sa se reformeze, sa se ocupe cu prevenirea derapajelor de tipul crizei financiare mondiale prezente.

Scutul european anticriza

 

•  Dublarea plafonului de asistenta financiara pe care UE il acorda statelor membre in caz de urgenta

•  Supravegherea indeaproape a agentiilor de rating

•  Adoptarea principiilor care sa asigure convergenta standardelor contabile

•  Reglementarea si supravegherea tuturor pietelor si a segmentelor de piata

•  Adoptarea unui cod de conduita obligatoriu pentru institutiile financiar-bancare, incluzand aici si pachetele financiare acordate managerilor acestor institutii, in scopul evitarii oricaror decizii cu grad ridicat de risc

• Intarirea pozitiei, rolului si autoritatii Fondului Monetar International atat pe plan global, cat si in Uniunea Europeana