Despre cresterea economica

In cadrul crizei internationale in care ne aflam, dupa impactul asupra sistemelor financiare, este evident ca urmatorul pas va fi legat de impactul asupra economiei reale. Scumpirea costului finantarii si accesul mai dificil la aceasta conduce fara indoiala la un credit mai scump si mai greu accesibil atat pentru companii, cat si pentru populatie oriunde in lume, in conditiile cresterii la nivel global a aversiunii la risc. Evident ca in final va fi un efect negativ asupra activitatii economice in ansamblu. In acest context, a aparut temerea, care a devenit in unele cazuri deja realitate, ca statele dezvoltate vor intra in recesiune. Probabil ca zona euro si SUA sunt deja in recesiune economica. Acesta este si motivul principal pentru care pretul petrolului a scazut la un nivel la care nu speram ca se va mai intoarce vreodata.

A aparut recent temerea legitima legata si de un impact relativ sever si asupra activitatii economice in tarile emergente, inclusiv Romania, in contextul in care si in Romania se va manifesta acest efect al intaririi conditiilor de creditare.

Ceea ce caracterizeaza cel mai bine mediul economic actual este incertitudinea foarte ridicata. De altfel, incertitudinea a fost scoasa in evidenta si de ultimul raport BNR asupra inflatiei, subliniindu-se faptul ca sunt mai mult ca niciodata foarte multe incertitudini in ceea ce priveste evolutia economica in general si a inflatiei in particular in anul 2009. Este elocvent in acest sens si faptul ca previziunile cu privire la cresterea economica a Romaniei in 2009 se cifreaza undeva intre 0%-0,5% cea mai pesimista si 6% cea mai optimista. La extreme sunt pe de o parte analizele institutiilor financiare nerezidente, iar pe de alta parte, la polul opus, cel optimist, Comisia Nationala de Prognoza (cu o prognoza de 6%). Plaja destul de ridicata a valorilor cresterii economice anticipate pentru 2009 arata si incertitudinea ridicata de care vorbeam.

Estimarea mea pentru cresterea economica in 2009 este de 4%-5%, estimare care este in linie cu estimarea BNR de 4,6% sau a FMI (4,8%) si a Comisiei Europene (4,7%). Fata de cresterea economica foarte mare asteptata anul acesta de peste 8%-8,5% (care este, de altfel, una bazata pe o conjunctura favorabila legata de productia agricola si constructii), 4%-5% in 2009 ar parea la prima vedere o incetinire foarte puternica. In realitate, nu este nimic tragic, fiindca este vorba mai degraba de o crestere economica mai aproape de potentialul economiei (estimat la aproximativ 6%), chiar usor sub acesta. Paradoxal, o crestere economica usor sub potentialul economiei ar conduce chiar la efecte pozitive, de diminuare a dezechilibrelor din economie, in special a deficitului de cont curent si a inflatiei. Temperarea cresterii economice la 4%-5% in 2009 s-ar putea face in conditiile diminuarii ordonate a creditarii, in special pe componenta de valuta, ceea ce ar putea conduce la o diminuare a consumului si reducerea presiunilor pe contul curent si pe inflatie.

In plus, exista riscul ca recesiunea zonei euro sa se repercuteze si in economia Romaniei, in conditiile in care aproximativ 60% din comertul exterior al Romaniei este cu zona euro. Insa efectul asupra Romaniei va fi unul diminuat in comparatie cu alte state din regiune, in conditiile in care ponderea exporturilor in PIB in Romania este cea mai mica din regiune, iar gradul de corelare a ciclului economic din Romania cu cel din zona euro este foarte redus.

Riscurile sunt insa foarte ridicate. O stopare brusca a activitatii de creditare ar putea conduce chiar la un impact foarte negativ asupra activitatii economice. Un astfel de scenariu are o probabilitate mica in conditiile in care creditarea este de asteptat sa continue sa creasca, insa intr-un ritm mult mai incetinit. Cel mai probabil creditarea va fi alimentata preponderent de componenta in lei, in conditiile in care este de asteptat ca BNR sa continue sa scada rezervele minime obligatorii in lei, cifrate in acest moment la aproximativ 20 miliarde lei. In cazul in care vor fi reduse treptat rezervele minime in lei, vor fi suficiente resurse sa se asigure prin fenomenul de multiplicare a masei monetare cresterea creditului intr-un ritm care sa continue sa sustina activitatea economica, in special activitatea de investitii. Trebuie precizat insa ca dependenta economiei romanesti de credite bancare nu este la fel de mare ca in alte tari din cauza gradului relativ redus de intermediere financiara din Romania. La un credit neguvernamental de aproximativ 40% din PIB, dependenta companiilor si a populatiei de creditele bancare este semnificativ mai mica decat in tari precum cele din Europa Centrala si de Est in care creditul reprezinta 60%-70% din PIB sau in tari precum cele din zona euro, unde intermedierea financiara este peste 100%. Spre exemplu, ponderea creditului bancar in bilanturile companiilor din Romania este usor peste 10%, mult mai mica decat in alte tari, ceea ce protejeaza partial companiile de intarirea conditiilor de creditare bancara. Cele mai afectate vor fi insa companiile care au un grad de indatorare ridicat si au o dependenta peste medie de creditul bancar.

Exista insa incertitudini majore legate de cum vor reactiona companiile si gospodariile la constrangerile care vor exista in termeni de finantare. In privinta companiilor, asa cum am vazut, riscul este diminuat de dependenta relativ scazuta de finantarea bancara. In ceea ce priveste gospodariile, este greu de anticipat cum va reactiona sentimentul consumatorului la noile conditii de creditare, cumulat si cu o incetinire asteptata a cresterii veniturilor. Riscurile sunt relativ diminuate de o anumita persistenta si rigiditate a consumului in Romania. Probabil ca vom asista la o incetinire a cresterii consumului de la 13%-14% in prezent la aproximativ 5%-6% in 2009, insa ar trebui sa avem o schimbare dramatica de comportament de consum pentru a asista la o stopare a cresterii acestuia.

Cuvantul de ordine este, asa cum am spus, incertitudinea. Tentatia pesimismului este destul de mare, insa nu cred ca pe baza informatiilor existente acum putem anticipa un scenariu de recesiune si in Romania ca fiind cel mai probabil. Cel mai probabil ramane un scenariu in care economia incetineste substantial, dar ramane in zona de 4%-5% crestere economica, ceea ce nu este nicio tragedie, dimpotriva, ar fi chiar de dorit si sanatos sa se intample asa. Existenta finantarilor europene nerambursabile constituie o sansa imensa pentru Romania, reprezentand un factor care diminueaza riscul incetinirii puternice a cresterii economice in Romania prin sansa continuarii cresterii investitiilor in infrastructura si agricultura.