Cele mai scumpe afectiuni din UE sunt bolile de ficat

Cheltuielile pentru sanatate cresc an de an

La nivel european se cauta deja solutii din ce in ce mai sofisticate, cum ar fi ingineria genetica, pentru a diminua impactul pe care il au maladiile cu care ne confruntam in acest secol. Daca in cazul deficientelor de vedere s-au facut pasi mari, la alte boli rezultatele vin mai lent. Pentru aceasta lupta, UE aloca pentru cercetare 2% din PIB-ul acestui sector, adica aproximativ 53 de miliarde euro.

In anii 2001-2007, UE a directionat 37 de milioane de euro spre cercetarea in domeniul dizabilitatilor legate de auz si vaz. Pana in 2006, accentul a fost pus pe decodificarea completa a genomului uman si exploatarea potentialului acesteia. Consortiul de cercetare, format din EVI-Genoret si EuroHear, are ca scop imbunatatirea calitatii vietii prin intelegerea patogenezei handicapului, fie ca acesta este pierderea vederii sau a auzului.

Problemele financiare legate de maladiile vazului si auzului

Programele finantate din bugetul UE pentru cercetare stiintifica, prin firmele EuroHear si EVI-Genoret, au ca scop identificarea genelor implicate in procesele de auz si vaz, ca si a factorilor care pot duce la pierderea sau degradarea acestor simturi. Cele doua firme sunt cele mai mari consortii multinationale (cu cate 25 de parteneri fiecare), finantate de UE, cu 12,5 si, respectiv, 10 milioane de euro. In cei doi ani de cand sunt operationale, programele au identificat si separat cateva gene si mutatiile lor, responsabile de patologii. „Pana in 2012 va exista un tratament genetic eficient pentru bolile retinei”, a spus profesorul britanic Robin Ali, partener al EVI-Genoret. Echipa de cercetare pe care el o coordoneaza a reusit sa introduca material genetic in globul ocular, acesta fiind transportat pe retina prin vectori virali. Experimentele pe animale mici, apoi pe caini si pe oameni s-au incheiat cu succes. Proiectul EuroHear, care se ocupa de probleme ale auzului din perspectiva genetica, coordonat de profesorul Christine Petit, a identificat 15 pozitii ale genelor si 12 noi gene responsabile de surzenie. „Am elucidat felul in care genele surzeniei pe care le-am identificat duc la aceasta afectiune”, spune profesorul Petit. Echipa acesteia lucreaza si la prepararea de substante care stimuleaza regenerarea sau inlocuirea celulelor senzoriale.

Octavi Quintana Trias, directorul Departamentului de sanatate din Directoratul pentru Cercetare al Comisiei Europene, a subliniat ca bugetul Comisiei Europene pentru cercetare si dezvoltare este de 53 miliarde euro, dar ca UE aloca doi la suta din PIB acestui sector, in timp ce Statele Unite si Japonia aloca trei la suta. „China ne va depasi in 10 ani si la acest procent”, avertizeaza acesta, subliniind necesitatea unor bugete mai mari pentru cercetare si, in special, pentru sanatate. In tarile membre UE din bugetul pe patru ani al Uniunii se aloca pentru probleme de sanatate 6,1 miliarde euro, dar in timp ce in Europa se directioneaza 25 la suta din investitiile publice catre sanatate, in SUA acest procent este de 55 la suta.

Mai mult de 10 la suta din populatia Europei are probleme de auz!

Cu toate investitiile si rezultatele bune obtinute, deficientele de vaz si de auz sunt printre cele mai mari probleme de sanatate ale omenirii. Se estimeaza ca 50 de milioane de oameni sunt orbi in intreaga lume si poate sa se ajunga la 75 de milioane in urmatorii 20 de ani. Cercetarea stiintifica finantata de Uniunea Europeana incearca sa gaseasca solutii acestor probleme, folosind tehnologii de ultima ora, cum este ingineria genetica. 15,5 milioane de europeni au probleme cu vazul, in timp ce 40 de milioane au probleme de auz.

Orbirea este una dintre cele mai temute dizabilitati. In marea majoritate a cazurilor, in tarile civilizate, orbirea are drept cauza boli ale retinei. In Europa, bolile oculare sunt cauza cea mai frecventa a problemelor de vedere ale celor peste 60 de ani. 8,3 milioane de europeni sunt afectati de astfel de boli. Milioane de oameni sufera de boli degenerative ale retinei in UE. In Franta, peste 1,5 milioane de persoane sufera de degenerari maculare cauzate de varsta inaintata, peste 800.000 de oameni au glaucom, cel putin jumatate de milion au retinopatie diabetica si 40.000 au boli ereditare ale retinei.

Mai mult de 10 la suta din populatia Europei are probleme de auz! Acest gen de probleme afecteaza multi copii fie la nastere, fie in copilaria timpurie. Diagnosticarea timpurie si consilierea sunt esentiale pentru dezvoltarea ulterioara a copiilor cu deficiente de auz. Cei in varsta au si probleme cu auzul. Peste varsta de 75 de ani, aproape 40 la suta dintre batrani au pierderi de acuitate auditiva. Dincolo de pierderea de capacitati sociale, foarte importante, pierderea sau diminuarea acuitatii unor simturi poate duce la pierderea independentei de miscare si de gandire a persoanelor in cauza.

Reforma nu inseamna numai cresterea procentului alocat din PIB

In Romania, cheltuielile pentru sanatate (procent din PIB) au crescut de la sase la suta in 2004 la 6,5 la suta in 2006, iar previziunile sunt ca acestea sa creasca pana la 7,1 la suta in 2009. Astfel, cheltuielile pentru sanatate au crescut per total de la 3,5 miliarde euro in 2004 la 5,3 miliarde euro in 2006, iar previziunile sunt ca acestea sa creasca pana la aproximativ sapte miliarde euro in 2009. Cheltuielile pentru sanatate (procente din PIB) au crescut de la sase la suta in 2004 la 6,5 la suta in 2006, iar previziunile sunt ca acestea sa creasca pana la 7,1 la suta in 2009, potrivit unui studiu realizat de European Intelligence Unit. Cheltuielile pe cap de locuitor pentru medicamente au fost in 2004 de 162 de euro, ajungand in 2006 la 244 de euro, iar previziunile sunt ca, pana in 2009, acestea sa ajunga la 323 de euro/cap locuitor.

Din 2003 pana in 2005, piata medicamentelor din Romania a crescut cu 66,3 la suta, de la 0,720 miliarde euro la 1,2 miliarde euro, pe masura ce medicamentele noi, inovative, si-au facut loc pe piata. In 2005, 30 la suta din piata totala de medicamente era reprezentata de vanzarile de substante injectabile, urmate de substantele active, cu 25 la suta din piata, si capsule, cu aproximativ 17 la suta. Desi populatia Romaniei este dubla fata de cea a Cehiei, cheltuielile anuale ale unui roman pentru vitamine sunt de 0,38 euro pe an, in timp ce un ceh cheltuieste 2,4 euro pentru achizitionarea de vitamine, adica de sase ori mai mult.

In Romania, in 2008, un medic debutant castiga 480 lei pe luna si abia dupa 10 ani ajunge la un salariu de 1.000 de lei, ceea ce inseamna aproximativ 300 de euro. Salariul mediu al unui medic este de aproximativ 2.000 lei, plus sporurile. De asemenea, din 1.500 de echipaje ale ambulantei, mai bine de jumatate sunt formate doar din sofer si asistent(a). Cam acestea sunt rezultatele reformei intreprinse asupra sistemului sanitar din tara noastra.

Prin incidenta si durata, bolile ficatului sunt cele mai scumpe afectiuni

Hepatita C, boala ficatului pentru care primesc medicatie aproximativ patru mii de pacienti, este cea mai scumpa afectiune de la noi, numai pentru un singur caz fiind necesare 120 de milioane de lei pe an, declara presei pe 29 septembrie 2007 prof. Alexandru Oproiu, de la Comisia de gastroenterologie a Ministerului Sanatatii. Pe listele de asteptare sunt inca mii de persoane, care nu pot primi medicatia adecvata, intrucat bugetul este limitat. „Nici sistemele de sanatate puternice nu pot suporta plata tratamentului pentru toti bolnavii diagnosticati. Din nefericire, acum este tratata boala din stadiul doi, ori eu as insista ca tratamentul sa fie administrat pentru stadiile zero si unu, adica imediat ce a fost identificata prezenta virusului hepatic C.

Intrucat studii recente arata ca virusul hepatic C este parsiv, el localizandu-se si extrahepatic, adica in anumite celule din creier, afectand zone cutanate si vasculare. Din acest motiv, multi bolnavi prezinta stare avansata de oboseala, depresie, simptome care nu trebuie neglijate de catre medicul de familie”, a mai explicat prof. Oproiu.

In Romania, potrivit datelor existente, prevalenta infectiei cronice cu virusul hepatic C este de 4,9 la suta, adica peste un milion de romani ar putea fi infectati cronic cu virusul hepatitei C. Impactul hepatitei C in Europa arata ca aceasta boala ucide anual de doua ori mai multi oameni decat infectia cu HIV/SIDA.

Dublarea pietei serviciilor medicale in urmatorii patru ani

Piata serviciilor medicale din Romania se va dubla pana la sfarsitul anului 2012, urmand a ajunge la o pondere de 5,4 la suta din PIB, pe fondul cresterii cheltuielilor de sanatate cu 85 la suta fata de anul 2007. In conditiile in care, in 2007, cheltuielile alocate pentru sanatate in Romania s-au situat la 8,2 miliarde dolari SUA (aproximativ sase miliarde euro), pentru anul 2012 se asteapta o crestere cu 85 la suta a bugetului alocat pentru servicii medicale. Daca luam in calcul estimarea Comisiei Nationale de Prognoza, care indica un PIB de 233 miliarde euro in 2012, atunci cheltuielile romanilor pentru sanatate ar putea ajunge la 12 miliarde euro, nivel dublu fata de cel inregistrat in 2007. Cu toate acestea, cheltuielile pentru servicii medicale din Romania sunt reduse comparativ cu media actuala a tarilor europene, de aproximativ 9,4 la suta din PIB. Nivelul redus al pietei, comparativ cu media europeana, se datoreaza faptului ca in Romania cea mai mare parte a cheltuielilor pentru sanatate se realizeaza prin sistemul asigurarilor de stat. Statul aloca, de pilda, din fondurile sistemului de asigurari pentru sanatate, suma de trei miliarde lei pentru medicamente compensate. Astfel, fiecaruia dintre cei 8,2 milioane de contribuabili la CAS ii revine o „reteta” de 367 lei pe an pentru medicamente compensate, adica un leu pe zi.

Peste 11 milioane de romani s-au prezentat la cabinetele medicale pentru a-si face analizele medicale gratuite, dupa un an de aplicare a Programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei; dintre acestia, 30 la suta prezinta risc de imbolnavire cu diabet zaharat, care se manifesta de doua ori mai frecvent la femei decat la barbati si de doua ori mai mult in mediul urban decat in cel rural. Sapte la suta dintre persoanele evaluate prezinta riscul aparitiei unei afectiuni cardiovasculare, iar patru la suta riscul unei imbolnaviri cardiace. Din totalul populatiei evaluate, 1,93 la suta prezinta risc de cancer de col uterin, iar 1,25 la suta risc de cancer de san.

Statistici relevante

• Anual, in Romania apar 3.000 de noi cazuri de cancer gastric, alte 8.000 de paciente sunt diagnosticate cu cancer la san, sunt depistate 6.000 de noi cazuri de cancer la plaman si 3.000 de cazuri noi de cancer la prostata.

• In 2007, Romania ocupa locul intai in UE in privinta numarului de decese provocate de cancerul de col uterin; teribila maladie ucide zilnic cinci romance.

• Ordinul care reglementeaza asigurarile private de sanatate a intrat in vigoare de la 1 martie 2007. Inca din 2006, Comisia pentru buget, finante si banci a Camerei Deputatilor a aprobat ca suma de 200 de euro, reprezentand valoarea primei pentru asigurari voluntare private de sanatate, sa fie anual deductibila la calculul impozitului pe venit, dar si pe profit, incepand cu 1 ianuarie 2007.