Afacerea jurisprudenta aduce zeci de mii de lei judecatorilor

Drepturi de (ne)autor pentru publicarea sentintelor in culegeri de profil

Publicarea hotararilor judecatoresti este o afacere din care unii judecatori castiga sume importante vanzand hotararile luate de instante. Culegerile de jurisprudenta cuprind hotarari judecatoresti necomentate, iar judecatorii care le selecteaza apar ca autori, desi sentintele sunt exceptate de la drepturile de proprietate intelectuala.

Judecatorii au devenit, de cativa ani, autori de hotarari judecatoresti. Editurile specializate in drept publica anual mii de exemplare de culegeri de jurisprudenta, iar oamenii in roba primesc drepturi de autor pentru publicarea unor hotarari pentru care statul ii plateste cu salarii mult mai mari decat pe restul bugetarilor. Este, cum se exprima un nemultumit de aceasta situatie, ca si cum te-ai apuca sa vinzi aerul, intrucat hotararile sunt informatii publice.

Afacerea merge de ani buni, dar a „explodat“, spun cei din sistem, in special dupa anul 2000, dupa ce Uniunea Europeana a cerut Romaniei sa-si rezolve problemele din justitie. Or, una dintre acestea era realizarea unei practici judiciare unitare la nivelul intregii tari, obiectiv care nu se poate atinge decat prin publicarea tuturor hotararilor judecatoresti. Cum acest lucru nu este posibil, deocamdata, culegerile de jurisprudenta sunt singura modalitate prin care judecatorii si avocatii pot lua cunostinta de sentintele date intr-o anumita speta de judecatorii din alte instante.

Banii merg la judecatori

Culegerile de jurisprudenta se fac pentru anul precedent de catre comisiile constituite la nivelul instantelor. Contractele cu editurile nu se incheie pentru o perioada de mai multi ani, de regula, ci pentru o singura culegere, dupa care anul urmator se incheie alte intelegeri financiare. Aparenta corectitudine data de existenta comisiilor de elaborare a culegerilor de practica judiciara se termina aici.

Editurile nu incheie contracte cu instanta careia ii publica culegerile, ci cu fiecare dintre membrii comisiei. Astfel, din aceste intelegeri castiga editurile si judecatorii, in timp ce instantele pierd, desi, in mod normal, banii obtinuti ar trebui folositi pentru imbunatatirea activitatii acestora.

In Romania sunt 15 curti de apel, la care se adauga Inalta Curte de Casatie si Justitie, plus alte instante inferioare in grad, cum ar fi Tribunalul Bucuresti. Cele mai multe culegeri publicate sunt la Curtea de Apel Bucuresti (CAB), care este cea mai mare instanta de acest tip din tara. Aici, la fel ca si in cazul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), jurisprudenta se publica pe sectii: civila, penala, comerciala, contencios administrativ si fiscal. Pe langa culegerile de jurisprudenta, mai apar si buletinele curtilor de apel, si „Buletinul Casatiei“, publicatii trimestriale, de care se ocupa echipele redactionale ale editurilor, hotararile fiindu-le puse la dispozitie tot de catre instante. Daca pana acum culegerile CAB erau anuale, s-a ajuns la situatia in care acestea sa fie trimestriale.

Lipsa de transparenta favorizeaza afacerea

Afacerea jurisprudentei este posibila deoarece pe site-urile instantelor nu sunt publicate hotararile judecatoresti nici pana la aceasta data, cu toate ca tehnica permite in prezent acest lucru. Din acest motiv, judecatorii nu pot fi scosi din ecuatie, iar editurile merg la ei pentru a obtine hotararile in vederea publicarii. Potrivit informatiilor noastre, unele dintre edituri se plang ca s-a ajuns la situatia ca judecatorii sa le ceara zeci de mii de euro pentru dreptul de a publica hotararile in culegerile de practica judiciara. O culegere este vanduta cu sume intre 30 si 100 de lei, iar numarul acestora, estimat la nivelul tarii, este de cateva zeci de mii.

Culegerile sunt cumparate indeosebi de avocati, care vor sa se puna la curent cu solutiile date in dosare cu acelasi obiect cu cele pe care le au pe rolul instantelor. O alta categorie importanta de clienti este si aceea a studentilor la drept. Acestia sunt nevoiti, in unele cazuri, sa cumpere lucrarile publicate de profesorii lor pentru a putea trece cu bine de examene. Oficial, nimeni nu recunoaste aceasta situatie, iar veniturile judecatorilor-autori sunt destul de mici, de cateva mii de lei, in declaratiile de avere.

In unele cazuri, declaratiile de avere nici nu apar pe site-ul CSM, astfel incat verificarea acestora nu se poate face. De exemplu, judecatoarea Georgeta Leti, de la Curtea de Apel Bucuresti, a coordonat aparitia unei „Culegeri de practica judiciara in materie de contencios administrativ si fiscal“ pe anul 2006, dar nu apare ca ar fi incasat vreun ban. In schimb, Diana Manole, coordonatoarea volumului 2 din „Culegere practica judiciara in materie comerciala - 2006“, a mentionat in declaratia de avere din acest an ca a primit 2.631 de lei de la editura care a scos pe piata lucrarea.

 

Dan Lupascu, coordonatorul coordonatorilor

„Campionul“ jurisprudentei pare a fi, la prima vedere, judecatorul Dan Lupascu, fostul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, actualmente membru permanent al CSM si presedinte al Curtii de Apel Bucuresti, cu mandatul suspendat pe durata prezentei in CSM. El a fost in 2006 coordonator la nu mai putin de patru culegeri de jurisprudenta, din activitatea Curtii de Apel Bucuresti pe anul 2005. Potrivit declaratiilor sale de avere, Lupascu a incasat sume importante ca drepturi de autor, insa trebuie tinut cont de faptul ca acesta are numeroase lucrari de drept publicate, nu doar cele de jurisprudenta.

Pe 8 decembrie 2006, Dan Lupascu declara ca a primit 95.461 de lei din activitatea sa publicistica, adica aproape cat toate veniturile incasate ca presedinte al CAB, membru al CSM si din activitatea didactica. Din aceasta suma, 8.790 de lei au provenit de la Editura Universul Juridic, care a editat cele patru culegeri de jurisprudenta ale CAB din 2006, 78.751 de lei de la Editura Wolters Kluwer si 7.200 de lei de la Editura Rosseti.

Anul trecut, veniturile lui Dan Lupascu din carti s-au redus, insa tot au ajuns la aproape 15.000 de lei, primiti de la doua edituri: Universul Juridic - 12.203 lei si Wolters Kluwer - 2.720 de lei. Probabil ca Lupascu vrea sa recupereze din terenul pierdut anul trecut, pentru ca in acest an este prezent cu un numar mare de carti publicate la cele doua edituri. Patru dintre acestea sunt culegeri de practica judiciara ale CAB, unde presedintele suspendat este din nou coordonator. Un lucru cel putin curios este faptul ca fostul sef al CSM este judecator specialist in drept penal, dar coordoneaza publicatiile tuturor sectiilor din CAB. In pofida insistentelor noastre, magistratul Dan Lupascu nu a putut fi contactat pentru a-si exprima punctul de vedere.

Pe hotararile judecatoresti nu se platesc drepturi de autor

Legea nr. 8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe prevede ca pentru hotararile pronuntate de judecatori nu se pot incasa bani. Art. 9, alin. b) stipuleaza clar ca nu pot beneficia de protectia legala a drepturilor de autor „textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale acestora“.

Informatiile publice detinute de institutii, cum sunt hotararile judecatoresti, pot fi reutilizate, inclusiv in scop comercial, potrivit reglementarilor Legii nr. 109/2007, privind reutilizarea informatiilor din institutiile publice. Actul normativ prevede ca reutilizarea in scop comercial a documentelor se face cu acordul institutiei publice respective, in baza unei solicitari. La art. 8 se mentioneaza ca institutiile publice pot stabili taxe pentru serviciile de reutilizare in scop comercial a documentelor, insa acestea nu pot depasi „costurile provenite din producerea documentelor, pregatirea si furnizarea informatiei“.

In cazul culegerilor de jurisprudenta, banii merg la judecatori, care nici macar nu muncesc foarte mult pentru publicarea hotararilor. Cea mai mare parte a muncii o fac grefierii, carora judecatorii le comanda sa le selecteze hotarari judecatoresti pe o anumita tema. Dupa aceea, grefierii sunt cei care scot manual toate datele personale din hotarari si le dau forma care ajunge la publicare. Practic, operatiunea este un fel de copy-paste de la instanta la editura. Cu toate acestea, judecatorii isi trec in CV-uri toate culegerile, revistele si buletinele de jurisprudenta, ca si cum acestea ar fi creatia lor personala.

Este si cazul presedintelui Curtii de Apel Cluj, Virgil Viorel Andreies, membru al CSM, care si-a trecut la activitatea stiintifica „Buletinul Jurisprudentei Curtii de Apel Cluj“ dintre anii 1999-2005. Si Costel Dragut, presedintele Curtii de Apel Craiova si membru al CSM, a fost autor la „Buletinul Jurisprudential“ pe anii 2000 si 2001. In declaratiile lor de avre nu apare nicio referire la eventualele sume incasate din drepturi de autor. Judecatorul Angela Harastasanu, de la Curtea de Apel Brasov, la randul sau membru CSM, este coautoare la „Buletinul Jurisprudentei Curtii de Apel Brasov“ dintre anii 2000 si 2005.

De la autori la „selectori“

Piata cartilor de drept din tara noastra este impartita, in mare, intre patru edituri: C.H. Beck, Universul Juridic, Wolters Kluwer si Hamangiu. Niciuna dintre acestea nu detine suprematia, pentru ca fiecare dintre ele editeaza culegeri de jurisprudenta la diferite curti de apel sau tribunale. Editura C.H. Beck mai are in portofoliu si „Buletinul curtilor de apel“, o revista trimestriala, editata de o echipa a redactiei, pe baza informatiilor primite de la instante. O alta revista a editurii este „Buletinul Casatiei“, revista Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Potrivit conducerilor editurilor, tirajul mediu al culegerilor de practica judiciara este de aproximativ 1.000 de exemplare. Cele mai cautate de catre avocati nu sunt culegerile cu hotararile de la o instanta, ci culegerile de jurisprudenta pe o anumita tematica, cum ar fi pe drept civil sau comercial.

Redactorul-sef al editurii C.H. Beck, Florina Serban, spune ca editura a incheiat contracte direct cu curtile de apel, si nu cu judecatorii care se ocupa de selectia hotararilor publicate. In schimb, editura Hamangiu a incheiat contracte si cu instantele, si cu judecatorii, in functie de situatie. „Pentru hotarari nu este proprietate intelectuala. Judecatorilor li se plateste selectia, rezumarea unei spete, ceea ce este creatie intelectuala“, spune Doru Padurariu, directorul general al Editurii Hamangiu. Cu toate acestea, judecatorii sunt mentionati in culegeri ca autori, si nu „selectori“ de hotarari judecatoresti.

Drepturi de autor „simbolice”

„Aceste buletine de jurisprudenta sunt publicate de majoritatea curtilor de apel din 1994. Aceasta publicare a avut in vedere cunoasterea jurisprudentei, in scopul aplicarii unitare a legii. Drepturile de autor sunt simbolice si nu reprezinta cauzele pentru care buletinele au fost initiate si sunt publicate in continuare. Cred ca majoritatea judecatorilor sunt autori ai acestui gen de publicatii si cred ca a fost benefica aparitia acestor lucrari”, a declarat Angela Harastasanu, de la Curtea de Apel Brasov. Judecatoarea a mentionat ca editurile au incheiat contracte cu membrii colectivului de autori. „De fiecare data drepturile de autor au fost simbolice, nu au reprezentat un tel, telul a fost cunoasterea legii”, a sustinut Angela Harastasanu. Declaratiile sale de avere par sa-i sustina spusele: in anul 2005 aceasta a incasat de la Editura Lumina Lex, editorul buletinelor de jurisprudenta, aproape 500 de lei. Declaratiile ulterioare sunt imaculate din acest punct de vedere.