Context macroeconomic usor favorabil pentru Europa Centrala si de Est
Conditiile economice din regiune s-au inrautatit pe parcursul acestui an. In multe tari din Europa Centrala si de Est, ritmul de crestere a Produsului Intern Brut ar putea incetini in 2009, in unele cazuri tendinta fiind vizibila chiar din acest an. Totusi, cele mai multe proiectii ale inflatiei arata faptul ca urmatorii doi ani ar putea aduce o temperare a cresterii preturilor.Ultimele zile au adus o serie de date statistice privind inflatia in multe state din Europa Centrala si de Est. Iar rezultatele sunt ceva mai bune decat asteptarile economistilor din fiecare tara. Preturile mai mici la energie (scaderea cotatiei barilului de petrol), alaturi de ieftinirea produselor alimentare (pe baza unei productii agricole mai bune in acest an) au condus la diminuarea presiunilor de crestere a inflatiei. Totodata, un efect dezinflationist a venit si din partea crizei financiare internationale. Astfel, pe masura ce turbulentele au afectat economiile din regiune, activitatea de creditare s-a restrans semnificativ, determinand si reducerea cererii private. Adica, pe masura ce banii au devenit mai scumpi, populatia si companiile au consumat si au investit mai putin.
Romania, usoara crestere a indicelui preturilor de consum
In tara noastra, rata anuala a inflatiei a urcat la 7,39% in luna octombrie, de la 7,3% in septembrie, arata datele publicate de Institutul National de Statistica. Presa straina subliniaza ca Romania este singura tara (cel putin pana acum) in care indicele preturilor de consum a crescut. Reuters scrie ca majorarea a fost cauzata de pretul alimentelor, dar si de un leu slabit ca urmare a statutului de „junk” atribuit de agentiile internationale de rating.
Pe de alta parte, cea mai recenta prognoza a Bancii Nationale a Romaniei arata faptul ca, la finalul anului, rata anuala a inflatiei ar putea fi de 6,7%. Si chiar daca indicele preturilor de consum va depasi, in decembrie, proiectia BNR cu 0,2-0,3 puncte procentuale, o tendinta dezinflationista se poate deja contura. Mai mult, chiar si in estimarile analistilor straini, previziuni care sunt mult mai pesimiste decat cele ale economistilor din tara noastra, rata inflatiei s-ar putea reduce substantial in urmatorii doi ani. Spre exemplu, in cazul proiectiei BNR, limita superioara a intervalului de incertitudine privind inflatia de la finele acestui an este de 7,18%.
Surpriza pozitiva in Ungaria
In Ungaria, tara in care banca centrala a majorat, luna trecuta, dobanda de politica monetara cu trei puncte procentuale, pana la 11,5%, rata inflatiei a surprins pozitiv economistii. Astfel, in timp ce estimarile indicau o inflatie anuala de 5,2%, Institutul de Statistica din aceasta tara a publicat o rata de 5,1%. Mai mult, comparativ cu luna septembrie, nivelul s-a redus cu 0,6 puncte procentuale. Iar acum, cele mai multe estimari indica faptul ca, in urmatorii doi ani, rata inflatiei se va diminua considerabil. Si cel putin pentru prima parte a lui 2009, tendinta dezinflationista este certa. Motivul tine de efectul de baza. Adica, pe masura ce indicele preturilor de consum va lua in calcul alt interval de timp, lunile cu o rata ridicata nu vor mai fi luate in considerare la determinarea indicelui anual. Totodata, si incetinirea economica va contribui semnificativ la diminuarea presiunilor inflationiste. Comisia Europeana estimeaza ca, in 2009, ritmul de crestere al Produsului Intern Brut din Ungaria va incetini la numai 0,7%, dupa ce estimarile pentru anul curent indica un ritm de 1,7%.
Polonia, cea mai buna performanta
Cea mai buna performanta din regiune ar putea veni din partea Poloniei. Rata inflatiei ar putea scadea foarte rapid in prima parte a anului viitor, considera analistii danezi de la Danske Bank. Astfel, rata anuala a inflatiei ar putea cobori pana la numai 2% la jumatatea anului viitor, urmand ca spre final sa urce la 2,8%. Motivele acestei evolutii tin, pe de o parte, de stabilizarea preturilor la energie si alimente, iar pe de alta parte, de incetinirea ritmului de crestere economica. Comisia Europeana progno-zeaza ca PIB va creste anul viitor cu numai 3,8%, dupa ce ritmul pentru 2008 ar putea fi de 5,4% (in 2007, Produsul Intern Brut din Polonia a crescut cu 6,6%). Mai mult, scaderea inflatiei anuale va fi sustinuta si de efectul de baza. Pe de alta parte, Comisia Europeana noteaza faptul ca riscurile asociate acestei prognoze vin din partea conditiilor de creditare internationale, care ii pot determina pe unii investitori sa nu mai vina in Polonia, dar si de cursul de schimb al zlotului - in cazul unei deprecieri sustinute, inflatia va creste peste proiectie.
Reversul medaliei, cursul de schimb
Evolutia cursului de schimb este una dintre principalele amenintari inflationiste din regiune. Astfel, pe masura ce cresterea Produsului Intern Brut incetineste, bancile centrale au motive sa relaxeze politica monetara, astfel incat economiile sa nu intre in recesiune. Numai ca, prin reducerea dobanzii de politica monetara, investitorii pe termen scurt din pietele valutare si-ar putea retrage banii, generand deprecieri ale monedelor locale.
Totusi, banca centrala a Republicii Cehe a redus dobanda-cheie cu 0,75 puncte procentuale, pana la 2,75%. Iar coroana ceheasca s-a depreciat, in ultima saptamana, cu 2,2%. Acum, analistii Danske Bank considera ca banca centrala a Poloniei ar putea fi urmatoarea care va decide o scadere drastica a dobanzii de referinta. In momentul de fata, nivelul ratei de politica monetara este de 6%. Si deja zlotul polonez s-a depreciat cu 1,1% fata de euro in numai o saptamana. Dar cea mai mare influenta a dobanzii-cheie asupra cursului de schimb a putut fi observata in Ungaria.
Majorarea de la 8,50% la 11,50% a avut ca scop stoparea deprecierii forintului maghiar. Astfel, banca centrala ar putea avea dificultati in ceea ce priveste scaderea dobanzii-cheie, chiar daca ritmul de crestere economica este mai mic de un procent. Iar aceasta situatie poate fi extinsa si la alte tari din Europa Centrala si de Est.
Tarile baltice profita de incetinirea economica
Deja a devenit evident ca economiile din Tarile baltice incetinesc ritmul de crestere. Ba chiar exista riscul ca unele state sa intre in recesiune anul viitor. Totusi, aceasta incetinire sustine ritmul dezinflationist. Iar ca urmare a efectului de baza, inflatia ar putea scadea mult mai repede decat pana in prezent. In schimb, amenintarile la adresa indicelui preturilor de consum vin din partea preturilor la energie, in special in Letonia si Lituania. Iar ca urmare a scumpirii gazelor naturale importate din Rusia, costul incalzirii in cele doua tari va creste semnificativ. Estonia va face exceptie de la aceasta influenta, ca urmare a faptului ca tara se bazeaza intr-o masura mai mica pe gazele rusesti.