UE ne cere cumpatare la pesticide

Ingrasamintele utilizate in exces in fermele din Moldova otravesc apele

Imprastierea necorespunzatoare a gunoiului de grajd, a fertilizantilor chimici sau a pesticidelor sunt cateva dintre cauzele care continua sa afecteze calitatea apei in judetele din nord-estul tarii. Directia Apelor Prut (DAP) Iasi a identificat zeci de ferme zootehnice, dar si alte unitati agricole care nu respecta normele in ceea ce priveste utilizarea ingrasamintelor sau depozitarea deseurilor.

In ceea ce priveste agricultura, o prima categorie de surse de poluare o reprezinta fermele zootehnice. In bazinul hidrografic Prut au fost identificate 13 ferme care sunt inca neconforme cu prevederile legislative obligatorii.

O alta categorie de surse poluatoare include stocarea si imprastierea necorespunzatoare a gunoiului de grajd, a fertilizantilor chimici si a pesticidelor, precum si utilizarea improprie a terenului. Directia Apelor Prut a identificat in arealul pe care il administreaza 30 de localitati situate in zone vulnerabile la nitratii proveniti din activitatile agricole. Cele mai multe sunt situate in judetul Iasi, unde au fost depistate 19 „focare”, pentru ca in Botosani sa fie gasite patru, iar in judetul Galati, sapte. „In acest caz, masurile de baza necesare vizeaza doua aspecte esentiale: in primul rand, este necesar sa se aplice Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. Cel de-al doilea aspect se refera la masuri de baza pentru reducerea emisiilor de substante fitosanitare”, a declarat Dan Buruiana, purtator de cuvant la DAP Iasi. Discutiile pe aceasta tema vizeaza, in principal, aspecte legate de solutiile pentru eliminarea ecologica a depozitelor de pesticide si de posibilitatile de conformare. „Programele de masuri pentru reducerea poluarii cauzate de activitatile agricole vor cuprinde masuri de baza, care sunt obligatorii, deoarece implementeaza legislatia comunitara privind protectia apelor si, in plus, masuri suplimentare, acolo unde va fi cazul. Procesul de consultare si participare publica reprezinta centrul de greutate pentru elaborarea unui Plan de Management realist si eficient”, a precizat Corneliu Cretu, directorul DAP.

Proprietarii de ferme, chemati la discutii

Directia Apelor Prut a demarat seria dezbaterilor, in vederea stabilirii programelor de masuri, avand ca scop reducerea poluarii apelor, pentru toate categoriile de surse poluatoare: industrie, agricultura, aglomerari umane si alterari hidromorfologice.

Prima intalnire, dintr-o serie de patru, care vor avea loc in toamna anului 2008, s-a desfasurat la Iasi si a abordat programele de masuri pentru reducerea poluarii cauzate de activitatile agricole, la nivelul apelor din bazinul hidrografic Prut.

La intalnire au participat detinatori de ferme si complexe agrozootehnice, asociatii agroprofesionale, autoritati locale din zonele declarate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din activitati agricole.

Plan de management pentru reducerea poluarii apelor

Demersul DAP Iasi vine si urmare a incercarii de a pune in practica Directiva Cadru pentru Apa (DCA), o lege europeana care urmareste reducerea poluarii apelor. Principalul instrument de implementare al DCA este Planul de Management, la nivel de bazin hidrografic, elaborat in scopul atingerii „starii bune a apelor” pana in anul 2015. Acest obiectiv poate fi atins numai prin masuri de minimizare a poluarii apelor. Calendarul de implementare al DCA prevede ca draftul Programului de masuri sa fie finalizat pana in decembrie 2008, apoi supus dezbaterii publice, pe parcursul anului 2009 si inclus in primul Plan de Management, care va fi publicat la sfarsitul anului 2009. Europenii considera ca agricultura este o activitate care face mari presiuni din punctul de vedere al poluarii asupra apelor. Efectele acestor presiuni agricole asupra resurselor de apa sunt diverse si anume cresterea concentratiilor de nutrienti, pesticide, substante organice sau saruri in apa. In acest sens, impactul generat de aceste activitati poate fi dat de: aparitia fenomenelor de eutrofizare, scaderea concentratiilor de oxigen, bioacumularea, persistenta si toxicitatea unor substante, fapt care conduce la imposibilitatea utilizarii apelor ca resursa, la mortalitate piscicola, la schimbari in compozitia si abundenta speciilor.