Afaceristii doljeni se feresc sa ceara TVA de frica controalelor Fiscului

403 milioane de lei se odihnesc in conturile Ministerului de Finante

 Afaceristii doljeni sunt parca speriati de returnarile de TVA. In prezent, 403 milioane de lei asteapta in conturile Directiei de Finante din Dolj sa fie ridicate de cei in drept. In privinta TVA, situatia din Dolj a ajuns la paradox: dupa ce in perioada 2001-2004 DGFP Dolj batuse recordul in materie de returnari ilegale de TVA - aproximativ doua mii de miliarde de lei vechi - acum, dupa intregul scandal izbucnit in jurul afacerilor ilegale, care s-a incheiat cu arestari, afaceristii doljeni parca sufla si-n iaurt.

Pe la ghiseele de la care altadata plecau marii evazionisti cu sacii de bani in brate, acum este liniste. Aproape nimeni nu mai solicita rambursarea TVA. Din acest motiv, de la 1 ianuarie si pana la sfarsitul lui septembrie, s-au strans in conturile Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Dolj aproape 403 milioane de lei. Suma reprezinta TVA de rambursat de pe 23.505 deconturi. Frica afaceristilor doljeni, de a nu li se intampla si lor ceea ce li s-a intamplat lui Genica Boerica, Samir Spranceana, fratilor Tuica (Ion si Nicolae Mihailescu), este confirmata. Seful DGFP Dolj, Daniel Chitoiu, a spus ca la nivel national aproximativ doua treimi din firme nu isi mai ridica TVA-ul de la stat, de teama controalelor care le-ar putea cadea pe cap.

„Compensat“, nu „rambursat“

Firmele doljene care ar trebui sa incaseze TVA, se impart in doua categorii. O parte din acestea sunt cele care au de primit sume mici din TVA, dar le lasa in conturile statului, in ideea de a compensa TVA pe care trebuie sa-l incaseze acum, cu TVA pe care-l vor avea de platit in viitor. Suspiciunile apar in privinta celei de-a doua categorii din care fac parte firmele ce au de incasat sume mari din TVA, insa nu le solicita o perioada lunga de timp. Finantistii doljeni explica aceasta situatie prin faptul ca afaceristilor le este teama ca daca depun efectiv cererea de restituire, se pot trezi cu controlul pe cap. Controlul ar putea descoperi, ori ca este TVA ilegal, ori pot iesi la iveala alte aspecte ale firmei nu tocmai legale. Lucrurile s-au schimbat putin. Acum sase ani, TVA-ul se fura „clasic“, adica dupa cateva tranzactii fictive, oamenii veneau cu documentele la Fisc si cereau rambursarea TVA. Acum, mediul de afaceri trimite deconturile, nu solicita TVA-ul si asteapta alte tranzactii. Abia dupa incheierea acestora, afaceristii spun ca nu mai platesc TVA pentru ca nu l-au ridicat pe cel anterior. Puse toate cap la cap, e simplu de inteles cum de au ramas 403 milioane RON in conturile DGFP Dolj fara sa se ceara rambursarea banilor.

Cateva luni de puscarie pentru saci cu bani

Sunt deja de notorietate cazurile de rambursari ilegale de la Dolj: Genica Boerica - aproximativ cinci sute de miliarde de lei vechi, fratii Tuica - 550 miliarde de lei vechi, Samir Spranceana - 660 miliarde de lei vechi. Restul pana la aproape doua mii de miliarde sunt returnari „marunte“ de TVA, de ordinul miliardelor sau cel mult, al zecilor de miliarde de lei vechi. In timpul cercetarilor, toti au recunoscut ca respectivele sume erau de fapt bani pentru partid si pentru campania lui Adrian Nastase si ca lor, daca le-a revenit cinci sau zece la suta din acele sume. Ce li s-a intamplat celor care au subtiat bugetul DGFP Dolj? Toti cei patru - Spranceana, Boerica si fratii Tuica au stat putin dupa gratii, apoi au fost eliberati.  

 Cei patru craioveni care au fost arestati pentru returnari ilegale de TVA, Genica Boerica, Samir Spranceana si cei doi frati Mihailescu, au beneficiat de aproape 1.800 de miliarde lei vechi de la Finantele doljene. La aceasta suma se mai adauga inca 16,5 milioane de dolari luate de fratii Mihailescu de la BCR, bani din care nu au mai returnat aproape nimic.

Averi ascunse

Pe toti acesti saci cu bani creditorii pot pune cruce pentru ca niciunul dintre cei patru nu are averi care sa acopere gaurile date de acestia la Bugetul de stat. Boerica, de exemplu, a inhatat muzeul medicinii de pe Strada Unirii, din Craiova, asa-zisul „Micul Versailles“. Samir Spranceana - si el ca tot „omul“ - are o vila de cateva miliarde in Craiova, alta la Ranca si ceva masini de lux. Despre fratii Mihailescu ce sa mai vorbim, din moment ce au fost saltati de mascati din apartamentele lor de bloc. Toate aceste proprietati si altele de care poate numai ei stiu, cu eventuale ceva economii de pe la banci, puse una peste alta nu fac nici zece la suta din cat s-a furat. Orice om cinstit s-ar intreba, de buna seama, unde sunt sacii cu bani. Cea mai rezonabila supozitie este ca s-au folosit cel putin partial in campania PSD. Constantina Foamete, fosta directoare a BCR Craiova, era tinuta de PSD la Credite. Aceasta i-a indopat pe fratii Mihailescu cu milioane de dolari. In pofida faptului ca cei doi nu returnau nimic bancii, Foamete le dadea credite peste credite. Au urmat cele aproximativ 550 de miliarde lei TVA, bani luati de acestia de la BCR. Totul s-a intamplat in perioada 2000-2003. Fratii Mihailescu nu au oprit mai nimic pentru ei. Un procent foarte mare din acei bani ajungea la PSD, dupa cum au declarat la vremea respectiva. Aceeasi destinatie - PSD - se presupune ca au avut-o si o buna parte din cele 650 de miliarde luate de Samir Spranceana, tot cu titlu de rambursare de TVA. La Genica Boerica lucrurile au fost ceva mai complicate. El a fost si primul care a „picat“, chiar in timpul mandatului lui Adrian Nastase. 

TVA vine cu Fiscul

Cu cat riscul fiscal pe care il reprezinta un agent economic este mai mare, cu atat trebuie sa se efectueze controale fiscale mai amanuntite, lucru ce nu convine niciunui afacerist. „Firmele poate ca nu se tem efectiv de control in ceea ce priveste TVA, ca poate acolo stau bine, dar poate se tem ca inspectorii fiscali pot descoperi si altceva la verificari“, a spus Roland Caldaruse, directorul adjunct al DGFP Dolj. „Am vazut ca mai multe firme aveau un sold mare de TVA de rambursat, cateva miliarde de lei vechi, dar de mai multe luni firmele nu cereau rambursarea banilor. S-au descoperit si ilegalitati, in sensul ca firmele isi deduceau TVA pe baza unor facturi de prestari servicii, care in realitate nu au avut loc, si pe baza unor achizitii nereale. Daca nu le-ar fi teama de controale, atunci cei cu sume foarte mari de recuperat ar cere rambursarea de TVA. Dar probabil stiu ca au probleme cu acel TVA. Pe Legea evaziunii fiscale, inclusiv cererea de rambursare de TVA depusa de o firma, este considerata o ilegalitate daca acel TVA nu este real. Asa se explica de ce nu cer firmele rambursarea TVA“, a afirmat Alexandru Barcan, directorul executiv adjunct al DGFP Dolj, pe partea de control fiscal.