In teorie, toate partidele au cate un plan anticriza

Programul Guvernului: nerealist, electoral si fara finantare

Analistii economici considera ca planul prezentat de premierul Tariceanu ca solutie pentru stoparea efectelor crizei financiare este nerealist. Principala critica se refera la lipsa sursei de finantare.Prim-ministrul a anuntat miercuri seara ca „Guvernul are un plan bine articulat de crestere a numarului locurilor de munca si crestere economica”. Programul cuprinde o serie de facilitati fiscale, acordarea de ajutoare de stat, crearea de locuri de munca si construirea de locuinte sociale. Pentru toate aceste proiecte, vor fi alocate „minimum 10 miliarde euro in urmatorii patru ani”, a spus Tariceanu. El a precizat ca masurile stabilite vor fi suplimentare cheltuielilor cu investitiile deja programate pentru anul 2009 prin Proiectul de Buget transmis Parlamentului. Ieri, am solicitat purtatorului de cuvant al Guvernului sa ne precizeze sursa de finantare a acestui proiect, insa pana la inchiderea editiei, nu am primit niciun raspuns.

„Nu este un plan realist”

Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata, considera ca planul prezentat de Executiv nu este unul realist si nu va fi niciodata aplicat.  „Nu este un plan realist, in primul rand pentru ca se vorbeste de alocarea a 10 miliarde euro, dar nu se mentioneaza sursa fondurilor respective”, ne-a declarat ieri Voinea. Pornind de la principiul ca, in orice situatie de criza, primul lucru este sa se reduca din cheltuieli, directorul GEA a explicat ca masuri precum reducerea CAS, acordarea de prime de 1.000 euro pentru fiecare somer angajat ori bonus fiscal de 5% pentru toti cei care isi vor plati impozitele la timp sunt masuri inaplicabile, intrucat reprezinta automat pierderi de venituri la Bugetul de stat.

„Este prematur sa aruncam cu stimulente fiscale. Reducerea CAS cu 10% de exemplu inseamna o pierdere la Bugetul de stat de 2% din PIB. Or, bugetul nu-si permite acest lucru. Acelasi Executiv a mai promis la inceputul anului reducerea CAS cu 6% si nu s-a reusit decat o reducere cu 0,5%”, a exemplificat Liviu Voinea.In opinia sa, cele 10 miliarde euro invocate de Tariceanu echivaleaza cu salariile a 1,5 milioane de bugetari. „E ca si cum salariile tuturor bugetarilor ar fi majorate cu 100%. Si asta in conditiile in care Executivul sustine ca nu are resurse pentru majorarea salariilor profesorilor cu 50%”.

Planul prezentat de premierul Tariceanu nu se adreseaza problemelor principale cu care se confrunta Romania, apreciaza, la randul sau, analistul economic Matei Paun. In opinia sa, „cu exceptia masurii privind gradul de izolare termica, masurile prezentate de Executiv nu isi au rostul, intrucat nu duc la o modificare a consumului si a investitiilor”. Reducerea impozitului, a CAS-ului, este total nerealista, in conditiile in care anul viitor numarul contribuabililor va scadea, a adaugat acesta. Intrebat ce masuri ar fi oportune in acest moment, Matei Paun a exemplificat: „In loc sa cheltuim banii pe constructia de apartamente (220 mil. euro promisi pentru constructia de locuinte sociale, n.r.), banii respectivi ar trebui concentrati pe investitii in infrastructura”. Analistul economic admite ca planul prezentat de prim-ministru „poate are un scop electoral”.

PSD si PD-L au propriile planuri anticriza

Liderii principalelor partide de opozitie au anuntat, de asemenea, planuri anticriza. PD-L promite 500.000 de locuri noi de munca, dar si dublarea sumelor prevazute in buget pentru izolarea termica. „Vom dubla, de asemenea, sumele prevazute in buget pentru subventii, inclusiv marirea garantiei pentru creditele pe care intreprinderile mici si mijlocii le vor lua”, a declarat Theodor Stolojan. El a mentionat, de asemenea, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, reducerea a 100 de taxe, dar si introducerea pensiilor sociale minim garantate de 350 RON.De partea cealalta, PSD promite ca, odata ajuns la guvernare, va asigura tarife sociale pentru incalzire, pentru electricitate, pentru medicamente si pentru lucrurile esentiale, pentru bunul trai al populatiei. „Reducerea impozitului pe salariu, pe venituri, de la 16% la 10% pentru cei trei milioane de angajati care castiga sub salariul mediu pe economie; re-ducerea TVA la alimentele de baza, dar si protejarea locurilor de munca inclusiv prin stimulente fiscale pentru intreprinderile care angajeaza”, sunt cateva dintre masurile anuntate de Mircea Geoana. Niciunul dintre partide nu precizeaza sursele de finantare pentru punerea in aplicare a promisiunilor.

Promisiunile lui Tariceanu

 

• scaderea CAS-ului cu zece procente, la 30%, ajungand la una dintre cele mai scazute valori ale contributiilor sociale din Uniunea Europeana;

•  acordarea unui bonus fiscal de 5% pentru toti cei care isi vor plati impozitele la timp;

• impozitele pe dividende de 16% nu se vor plati, daca dividendele se vor reinvesti in aceeasi firma sau intr-o firma noua;

•  220 de milioane de euro investiti pentru constructia de locuinte sociale;

•  intreprinderile primesc un bonus de 1.000 de euro pentru fiecare somer pe care il angajeaza, singura conditie fiind ca persoana angajata sa-si fi pierdut slujba de mai mult de trei luni;

•  suplimentarea cu 500 de milioane de euro a cheltuielilor de investitii in agricultura prin Programul Fermierul;

• suplimentarea cu 100 de milioane de euro anual, incepand cu 1 ianuarie 2009, a plafoanelor de garantare a dobanzilor pentru Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri si Fondul de Garantare a Creditului Rural;

•  alocarea a trei miliarde euro (din care un miliard de euro in 2009) sub forma de ajutor de stat destinat investitiilor creatoare de noi locuri de munca;

•  crearea a 80.000 pana la 100.00 de noi locuri de munca;

•  infiintarea unei structuri denumite Secretariatul Permanent pentru urmarirea implementarii proiectelor cu finantare europeana - pentru a monitoriza procesul de derulare a proiectelor finantate din fonduri europene;

•  majorarea capitalului social CEC Bank cu 250 de milioane de euro, suma care va fi alocata in special finantarii intreprinderilor mici si mijlocii si agriculturii.

Bugetul pe 2009, anemic

Proiectul bugetului general consolidat pentru anul viitor, aprobat de Guvern, prevede venituri de 223,4 miliarde lei (echivalent a 38,6% din PIB) si cheltuieli de 235,1 miliarde lei (40,6% din PIB), deficitul fiind mentinut la 2%. Bugetul pe 2009 a fost elaborat pe baza unei cresteri economice de 6%, un castig salarial mediu brut de 1.865 lei si o rata a somajului de 3,9%. Cursul mediu de schimb luat in calcul este de 3,6 lei/euro. Proiectul bugetului de stat pentru anul 2009 a fost aprobat luna trecuta de Executiv si se afla in prezent la Parlament. Documentul va fi dezbatut, dupa alegeri, de noul Legislativ.