Sute de miliarde dolari in lupta impotriva crizei financiare
In ajunul Summitului G20, programat pentru 15 noiembrie, la Washington,
expertii s-au gandit sa calculeze cat s-a cheltuit pana acum in marea
batalie impotriva crizei financiare globale. Sumele sunt uriase, iar
efectul aproape nul. Indicii bursieri continua sa cada, tot mai multe
intreprinderi solicita ajutor, programele de restructurare lasa pe
drumuri milioane de oameni. Va gasi
reuniunea din
capitala SUA, de acolo de unde a pornit tavalugul, un raspuns? Sceptici, economistii spun ca nu.
Compania de analize si strategii FBK a intocmit o lista a cheltuielilor. Au fost folosite comunicate oficiale, date ale bancilor centrale, ale Fondului Monetar International. S-a ajuns la un total de 9,2 trilioane de dolari alocati pana acum pentru sustinerea sistemelor bancare din diferite tari, pentru sprijinirea diferitelor sectoare de activi- tate, cele mai puternic afectate de instabilitatea financiara mondiala. Pe primul loc se situeaza Marea Britanie, cu un trilion de dolari sau 37% din PIB. Este urmata de Statele Unite, cu 3,3 trilioane sau 25% din PIB si, pe pozitia a treia, Germania, cu 0,983 trilioane sau 23% din Produsul Intern Brut. Locul 4 a fost atribuit Rusiei,cu 0,222 trilioane sau 13,9%, China - 0,570 trilioane sau 13% din PIB si Japonia, cu 0,576 trilioane sau 12% din PIB. Autorii raportului au constatat, in context, ca, alegand strategia de lupta, guvernele occidentale au acordat o atentie sporita „punerii in functiune a mecanismelor de garantare si de asigurare“. De exemplu, in Germania, statul este gata sa ofere garantii pentru 400 miliarde euro - datorii ale institutiilor financiare. La polul opus se situeaza Rusia, care a refuzat practica tarilor dezvoltate, preferand sa ofere bani direct, fara niciun fel de garantii. Mergand pe ideea ca, „daca e vorba de o criza de lichiditati, atunci piata trebuie injectata cu numerar“. Dupa cum remarca unul dintre expertii care au lucrat la re- spectivul studiu, „este chestiune de percepere - Rusia nu intelege ca este vorba de o criza de incredere si ca un cuvant al statului conteaza mai mult decat un sac de bani pentru ca investitorii sa revina pe piata“.
Fiecare cu preocuparile lui
Intre timp, secretarul Trezoreriei americane, Henry Paulson, a estimat ca este mult mai simplu si mai eficient sa investesti direct in capitalul bancilor decat sa le cumperi activele dubioase. El a indicat ca planul de 700 miliarde dolari pus la punct de Administratia George Bush si aprobat in luna octombrie de Congres pentru salvarea sistemului financiar ar putea fi utilizat pentru a sustine accesul consumatorilor la credit si pentru a reduce riscurile de preluare a proprietatilor imobiliare. Paulson a exclus insa posibilitatea ca de aceste ajutoare sa beneficieze constructorii de automobile, care acuza mari dificultati. Pe de alta parte, in Rusia, Ministerul Dezvoltarii Economice pregateste noi scenarii economice pentru 2009 - ele difera in functie de pretul barilului Urals. Astfel, exista trei variante pentru un tarif de 64 dolari, 50 si 30 de dolari. Al doilea a fost considerat de referinta, cu o crestere economica de 3,5%. Este cifra indicata, de altfel, si de Fondul Monetar International, in previziunile pentru 2009.
Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin S.C. Media Casa Press S.R.L, compania care editeaza "Financiarul".
Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Financiarul" si link catre
www.financiarul.com. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.