Votul uninominal, o procedura greoaie cu prea putine informatii

Si la alegerile din 30 noiembrie repartitia pe liste va fi decisiva

Aproape 3.000 de candidati, impartiti in 452 de colegii uninominale, din care se vor alege 315 deputati si 137 de senatori. Dintre acestia, in practica, foarte putini vor fi alesi direct, majoritatea numirilor urmand sa se faca prin repartitie.

Cu mai putin de doua saptamani inainte de alegeri se stie inca destul de putine despre sistemul de vot uninominal. Votul in sine e simplu, insa procedura de repartizare a numarului de mandate castigatoare este complicata, iar alegatorii s-ar putea trezi ca unii dintre candidatii carora le-au acordat cele mai multe voturi nu vor ajunge in Parlament. Mai mult decat atat, informatii oficiale legate de procedura de repartizare ori sectiile de vot la care sunt arondati alegatorii lipsesc aproape cu desavarsire ori sunt extrem de greu de aflat.

Pregatirea sectiilor incepe pe 28 noiembrie

Pregatirea sectiilor de votare va incepe pe 28 noiembrie, a anuntat, saptamana trecuta, secretarul de stat in Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA) Victor Paul Dobre.

Pentru alegerile generale din 30 noiembrie exista un birou electoral central si 43 de birouri de circumscriptie: cate unul in fiecare judet, unul in Bucuresti si un birou pentru cele patru colegii externe. Este pentru prima oara cand la alegerile parlamentare exista un astfel de birou, ce va fi gestionat de Ministerul Afacerilor Externe. In cadrul Biroului Electoral Central, birourilor de circumscriptie si birourilor sectiilor de votare, au fost distribuite 163.869 de persoane. Majoritatea sectiilor de votare vor fi organizate, ca si pana acum, in unitati scolare.

Vor exista aproximativ 18.000 de sectii de votare, a caror siguranta va fi asigurata de angajati ai Politiei Romane, ai Jandarmeriei, ai Politiei de Frontiera, ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta si ai Politiei Comunitare, potrivit secretarului de stat Anghel Andreescu, seful Departamentului Ordine si Siguranta Publica din cadrul MIRA. Astfel, in sectiile de votare vor fi distribuiti peste 56.000 de oameni, dintre care 52.000 de angajati ai MIRA, 3.000 de politisti comunitari, care vor fi tot sub comanda ministerului, si 1.100 de studenti ai Academiei de Politie si agenti ai scolilor MIRA. Paza pentru sectiile de votare va fi asigurata incepand cu 29 noiembrie si se va incheia pe 1 decembrie.

41,5 milioane de buletine de vot

Pentru aceste alegeri vor fi tiparite aproximativ 41,5 milioane de buletine de vot, pentru Camera Deputatilor si Senat, din care 1,2 milioane de buletine sunt destinate sectiilor de votare din strainatate. „Numarul buletinelor de vot care vor fi distribuite pentru sectiile de vot interne este de 40,3 milioane, calculul pornind de la cifra numarului de alegatori, la care se adauga un procent de 10 la suta, conform Legii 35/2008, potrivit MIRA. Vor fi distribuite catre sectiile de votare 90.000 de stampile si peste 20 de milioane de timbre.

Pentru tiparirea buletinelor de vot, Administratia Nationala a Rezervelor de Stat a pus la dispozitie 1.008 ore. A fost stabilita, de asemenea, ordinea candidatilor pe buletinele de vot.

Cine va ajunge parlamentar

Procedura de accedere in Parlament, prin sistemul de vot uninominal, este una destul de greoaie, iar votul exprimat de alegator are sanse mai mari sa fie tot unul „de lista” decat uninominal.

Fiecare alegator este arondat intr-un colegiu uninominal pentru Camera Deputatilor si intr-un colegiu pentru Senat. In ziua votului, alegatorul va primi doua buletine de vot: unul cu candidatii pentru Camera Deputatilor si unul cu cei propusi pentru Senat. Trebuie precizat ca o persoana poate candida intr-un singur colegiu uninominal, iar cetateanul/alegatorul poate opta doar intre candidatii propusi in colegiul respectiv. Pentru ca votul sa fie valabil, alegatorul va aplica stampila pe un singur candidat pentru Camera si pe un candidat pentru Senat. Concret, cetateanului i se propun cateva persoane, dintre care trebuie sa aleaga deputatul/senatorul care sa ii reprezinte interesele la nivel legislativ. Odata incheiata procedura de vot propriu-zis, se trece la distribuirea mandatelor de senator/deputat, pe baza unor formule de calcul. Aici pot interveni unele surprize, care pot nemultumi electoratul. Conform legii, candidatul care a obtinut minimum 50% +1 din numarul total de voturi inregistrate la nivelul colegiului respectiv devine automat parlamentar. Dar trebuie ca si formatiunea din partea careia a candidat sa fi trecut pragul electoral. Astfel, se poate intampla ca un candidat sa obtina 50%+1 dintre voturi la alegerile propriu-zise si totusi sa nu intre in Parlament, pentru ca partidul/alianta pe listele caruia a candidat nu a trecut pragul electoral. Un candidat independent ajunge in Parlament doar daca a obtinut jumatate plus unu din voturile valabil exprimate in colegiul in care a candidat. In mod evident, nu poate participa la etapa a doua, de redistribuire a mandatelor.

La redistribuire, primul clasat poate pierde competitia

Asadar, in colegiile in care niciunul dintre competitori nu a obtinut jumatate plus unu din voturile valabil exprimate se aplica etapa a doua, cea de redistribuire a mandatelor. In aceasta faza, conteaza mai putin procentele obtinute de candidat la nivel de colegiu, hotarator fiind scorul inregistrat la nivel national de partidul care il sprijina. Astfel, se poate intampla ca, in final, un senator/deputat sa fi obtinut doar locul 3 la alegerile propriu-zise, in colegiu, in timp ce primul clasat intr-un colegiu (dar care nu a obtinut 50% +1 din voturi) sa piarda competitia fie pentru ca partidul care l-a sustinut nu a trecut pragul electoral, ori pur si simplu pentru ca partidul sau nu mai are dreptul la inca un mandat in judetul respectiv. Legea prevede ca, in aceasta a doua etapa, „biroul electoral de circumscriptie va intocmi, separat pentru Camera Deputatilor, res- pectiv Senat, o lista ordonata cu toti candidatii carora nu li s-au atribuit mandate in prima etapa”. Ordinea se stabileste descrescator, pe baza raportului dintre voturile valabil exprimate obtinute in colegiile uninominale in care au candidat si coeficientul electoral al circumscriptiei electorale respective. Mai exact, voturile obtinute de candidatii unui partid in colegii se insumeaza la nivel de circumscriptie, iar suma votului se atribuie partidului. Formula de calcul este una destul de complicata. Explicata la modul simplist, numarul de mandate care revin unui partid rezulta prin impartirea voturilor valabil exprimate pentru un partid (totalitatea voturilor candidatilor sai) la coeficientul electoral. Iar coeficientul electoral reprezinta rezultatul impartirii numarului total de voturi valabil exprimate al tuturor competitorilor electorali, care au trecut pragul electoral, la numarul de mandate din circumscriptie. Procedeul este similar cu cel folosit si in cazul tipului de vot proportional („pe lista de partid”, aplicat pana in 2004). Diferenta ar fi aceea ca, daca in primul caz ordinea pe lista era decisa de liderii fiecarui partid, acum prin votul uninominal ordinea este data de numarul voturilor pe care fiecare candidat le obtine din partea alegatorilor. Urmeaza apoi o a treia etapa de redistribuire, similara cu cea de-a doua, dar de data asta la nivel national. Acum sunt insumate si apoi „transformate” in mandate voturile inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale din toate circumscriptiile electorale, pentru fiecare partid politic/alianta.

La finalul tuturor acestor calcule, se dau publicitatii numele persoanelor care vor ocupa fotoliile de senatori si deputati pentru legislatura 2008-2012.

Cum este stabilit pragul electoral

Pragul electoral inseamna ca partidul a obtinut la nivel national minimum 5% din voturile valabil exprimate. Pentru aliante, pragul este de maximum 10%, dupa principiul „5+3+1+1”, adica in cazul unei aliante formate din doua partide, pragul este de 8%, pentru una compusa din trei partide ajunge la 9% si asa mai departe.

Exista si un prag alternativ, o derogare introdusa pentru formatiunile care reprezinta minoritatile nationale, ca de exemplu UDMR. Aceasta varianta presupune obtinerea cu 50%+1 a sase colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si trei colegii uninominale pentru Senat.

Lipsa aproape totala de informatii

Pe site-ul oficial al Biroului Electoral Central (www.becparlamentare2008.ro) nu se gasesc prea multe informatii legate de sistemul de vot uninominal. Sunt scanate pe de-a-ntregul doar numerele din Monitorul Oficial in care s-au publicat actele normative legate de alegeri. Cat despre modalitatea de vot ori despre modul de accedere a candidatilor in Parlament, nici vorba sa existe vreo explicatie pe care sa o inteleaga si alegatorii. Astfel de informatii nu veti gasi nici pe site-ul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, nici pe cel al Guvernului ori prefecturilor. Mai mult decat atat, birourile de circumscriptie nu au site-uri oficiale ori, daca le au, sunt extrem de greu de gasit. In plus, nu veti gasi decat rar informatii despre sectiile de vot la care sunteti arondat.