Monitorul Oficial - mijlocul de comunicare preferat de Guvern
publicat in Politic pe 30 Martie 2009, 00:36
Cabinetul Boc lucreaza. Dovada stau sedintele saptamanale de Guvern, care se desfasoara pe parcursul a catorva ore bune. Ce se discuta, in toate aceste ore, nu stiu decat cei prezenti. Executivul nu face publica ordinea de zi oficiala nici inainte si nici dupa sedinta. Asa se intampla ca acte normative importante sa fie cunoscute abia dupa publicarea lor in Monitorul Oficial. Premierul Emil Boc ne asigura, cu fiecare discurs public, ca nu avem de ce sa ne facem probleme, pentru ca Guvernul „face ceea ce trebuie pentru Romania”.
De la preluarea mandatului, lipsa de transparenta decizionala este cuvantul de ordine al Cabinetului Boc. In primele doua luni de activitate, singura informatie furnizata oficial presei a fost cea privind ora inceperii sedintei de guvern. Nimic despre actele normative aflate pe ordinea de zi, ori macar despre cele aprobate in cadrul intrunirii. La insistentele jurnalistilor, Biroul de presa al Guvernului a inceput, din luna martie, sa dea publicitatii o informare cu privire la subiectele ce ar putea fi dezbatute in cadrul sedintei. Datele furnizate sunt insa destul de vagi. De exemplu, in data de 11 martie, oficial, Guvernul s-a intrunit sa discute un singur punct: proiectul de lege privind Codul Civil. La finalul sedintei, prim-ministrul a anuntat ca, pe langa Codul Civil, au mai fost aprobate si alte trei masuri: infiintarea Fondului de Contragarantare a creditelor pentru intreprinderile mici si mijlocii, infiintarea Comitetului Interministerial pentru asigurarea finantarii interne si externe a Romaniei, precum si adoptarea unui memorandum cu privire la reducerea numarului de taxe si tarife. Intre 12 si 24 martie au fost publicate in Monitorul Oficial nu mai putin de 24 de acte normative (dintre care trei ordonante de urgenta), toate adoptate de Guvern pe 11 martie. O saptamana mai tarziu, situatia este similara. Cea mai recenta intrunire a Executivului, cea de miercurea trecuta, aduce unele schimbari.
Inainte de inceperea sedintei de guvern, este data publicitatii o informare de presa ce cuprinde 21 de proiecte care teoretic urmeaza sa fie discutate de Cabinetul Boc. Din aceasta insiruire de acte normative lipseste insa punctul principal, cel privind discutarea scrisorii de intentie catre FMI, cu privire la acordul de imprumut solicitat de Romania. Omisiunea este stranie intrucat, cu o zi in urma, chiar prim-ministrul declara ca acest act va fi dezbatut si aprobat in sedinta din 25 martie. In schimb, presa este informata ca membrii Cabinetului discuta unele proiecte de hotarare, precum cele privind aprobarea stemei orasului Voluntari, judetul Ilfov, respectiv aprobarea stemelor pentru comunele Chilia Veche, din judetul Tulcea si Balaceanca, din judetul Suceava. Dupa aproximativ sase ore, cat a durat sedinta de miercuri, premierul Emil Boc a anuntat ca Guvernul a adoptat continutul scrisorii de intentie care va fi inaintata atat Comisiei Europene, cat si Fondului Monetar International. Intrebat daca a fost aprobata stema comunei Balaceanca, punct pe ordinea de zi, prim-ministrul a raspuns ironic: „Din nefericire, nu am aprobat-o, spre dezamagirea dvs. Am cerut sa vedem daca exista - si de la Comisia de Heraldica - un aviz de specialitate, pentru a fi siguri ca luam cele mai bune decizii in Guvernul Romaniei. Imi pare rau sa va dezamagesc, dar asta este”.
Ce s-a intamplat cu proiectul privind cumulul de salariu si pensie de la stat?
Orice intrebare catre premier sau purtatorul de cuvant trebuie adresata in scris. Uneori, raspunsul vine in cateva zile, alteori deloc. De exemplu, in data de 12 februarie, am solicitat purtatorului de cuvant al Guvernului cateva informatii legate de stadiul in care se afla proiectul de lege privind cumulul pensiei cu salariul de la stat si daca proiectul respectiv va fi discutat in urmatoarea sedinta de guvern. Am fost sfatuiti sa trimitem o solicitare scrisa, ceea ce am si facut. Cateva zile mai tarziu, ni s-a comunicat ca „solicitarea este in lucru”. Raspunsul nu l-am primit nici pana acum. Intrebarile erau justificate in conditiile in care, in 28 februarie, premierul Emil Boc anunta ca Guvernul va trimite Parlamentului, „in maxim doua saptamani”, un proiect de lege prin care va interzice cumularea pensiei cu salariul de la stat, in cazul persoanelor iesite la pensie in baza unor legi speciale.
A doua oara am avut insa mai mult noroc. In 19 martie, o fundatie anunta ca da Guvernul in judecata, intrucat nu a aprobat normele metodologice de aplicare a Legii 1/2009, iar termenul prevazut de lege in acest sens a expirat. Am solicitat un punct de vedere din partea Executivului, evident in scris. Raspunsul la intrebarile noastre a venit a doua zi: „In prezent, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a finalizat elaborarea proiectului normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 1/2009 (...). Proiectul normelor va fi transmis institutiilor avizate, ulterior urmand sa fie transmis spre aprobare Guvernului”.
Monitorul Oficial sau „ce surprize a mai pregatit Executivul”
Actele normative mai putin populare sunt aprobate de Guvern si publicate „pe sest” in Monitorul Oficial. Asa s-a intamplat cu Ordonanta de Urgenta 230/2008 privind cumulul de pensie si salariu de la stat, act normativ ulterior declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala. Aceeasi metoda a fost utilizata si atunci cand Cabinetul Boc a stabilit oficial ca anul acesta punctul de pensie nu va ajunge la 45% din salariul mediu brut, contrar declaratiilor publice facute pe acest subiect. Ordonanta de urgenta in acest sens a fost semnata de premierul Boc pe 11 februarie, dar cuprinsul acestui act normativ l-am putut afla abia dupa publicarea textului in Monitorul Oficial, pe 16 februarie. Tot atunci s-a decis ca nivelul contributiei angajatilor la fondurile de pensii private sa fie mentinut la 2% din venitul brut, si nu la 2,5% cum prevedea legislatia in vigoare. Si exemplele ar putea continua.
„Este o problema de comunicare, de vointa”
Prin faptul ca nu informeaza despre toate ordonantele de urgenta adoptate, Executivul nu incalca legea transparentei decizionale. „Ordonantele de urgenta sunt scutite de procedura prevazuta de lege, tocmai datorita caracterului urgentei. Poate aparea o urgenta, iar Guvernul trebuie sa ia o decizie in cel mai scurt timp. Acum, ca se abuzeaza de astfel de ordonante, este o alta discutie”, a explicat pentru „Financiarul” directorul executiv al Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru. In opinia sa insa, atitudinea Guvernului nu este una corecta. „Este normal ca, macar jurnalistilor acreditati, sa li se spuna ce se adopta (in sedinta de guvern, n.r.). Tine de comunicare, de vointa”, a apreciat Adrian Moraru. In opinia sa, nu trebuie sa existe o obligatie, prin lege, pentru ca Executivul sa comunice astfel de informatii. „Lipsa de comunicare poate fi pusa si pe seama faptului ca biroul de presa nu este inca bine organizat. Este insa o problema intalnita la nivelul majoritatii institutiilor din Romania”, a atras atentia reprezentantul IPP. El a adaugat ca ar trebui urmat exemplul altor tari, unde jurnalistii iau atitudine, nu mai participa la conferinte, daca nu li se raspunde la intrebarile pe care le adreseaza guvernantilor. „Domnul Boc spune mereu ca raspunde doar la trei intrebari. De ce doar trei? In mod normal ar trebui sa raspunda la toate intrebarile, pana cand problemele ridicate de jurnalisti sunt lamurite”, a atras atentia reprezentantul IPP.
Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite. Unul dintre principiile avute in vedere este acela de „informare in prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si asupra proiectelor de acte normative”. Practic, autoritatile publice sunt obligate sa faca public orice proiect, cu 30 de zile inainte de a fi analizat si avizat la nivel de institutie. Ulterior, actul normativ trebuie sa fie supus dezbaterii publice minim zece zile, timp in care cetatenii pot face observatii pe text.