Evaziune, somaj si inchideri de companii, cateva dintre beneficiile impozitului minim
Comertului si Mediului de Afaceri, Constantin Nita arunca bomba: impozitul minim este o masura temporara si ar putea fi eliminat in toamna. „In toamna, in functie de rezultatele economice, am putea anula acest impozit minim si sa gasim o alta solutie pentru a nu pune in pericol microintreprinderile sau start-up-urile“, a afirmat Constantin Nita. Atitudinea politicienilor poate fi o capcana menita sa stopeze valul de inchideri de firme, dar in acelasi timp poate fi explicata si prin trezirea la realitate, in urma efectuarii unor calcule realiste. La numai o zi de la declaratia ministrului Nita, premierul Emil Boc a precizat ca va verifica impreuna cu Ministerul Finantelor impactul impozitului minim asupra firmelor, apreciind insa ca noua taxa, introdusa pentru combaterea evaziunii fiscale, nu a fost suficient de bine inteleasa si explicata. Seful Guvernului spune, ceea ce am mai auzit si cu alte ocazii, ca, prin introducerea impozitului minim, a fost ales „raul cel mai mic“, fiind evitata majorarea TVA sau a cotei unice de impozitare. Referitor la posibilitatea eliminarii din toamna a impozitului minim, evocata de ministrul pentru IMM, seful Guvernului a aratat ca nicio lege nu este eterna in Romania si ca politicile fiscale pot fi ajustate „din timp in timp“.
De unde se pierd bani
Daca forfetarul va baga sau nu in faliment micile afaceri din Romania nu este greu de raspuns. Trebuie doar sa luam in calcul faptul ca numai in patru zile 10.000 firme s-au inchis.
Cert este ca Guvernul si-a facut gresit calculele atunci cand a decis sa schimbe sistemul de impozitare pentru companii. A calculat doar castigul la buget, nu insa si pierderile. Pierderi care vor proveni si din concedierea a mii de salariati, a caror angajare nu se mai justifica in actualele conditii. Mai mult, statul va fi obligat sa scoata bani din „buzunar” pentru a le plati noilor someri indemnizatiile lunare. Una peste alta, platile vor fi cu mult peste incasari, ceea ce inseamna ca, asa cum ne-a obisnuit in ultimele luni, statul va merge in pierdere. Si ca tabloul sa fie complet, specialistii in fiscalitate au anuntat ca forfetarul nu va fi o masura de combatere a evaziunii fiscale - asa cum l-a prezentat Guvernul, ci dimpotriva va amplifica evaziunea fiscala, numarul celor care-si vor ascunde veniturile urmand sa creasca.
Inca din faza de discutii, ministrul Finantelor a admis ca acest nou impozit se adreseaza in special firmelor care tot raporteaza pierderi. Mai mult, Gheorghe Pogea a avansat ideea ca o firma care nu poate plati 500 de euro impozit anual nu prea are ce cauta in peisajul de afaceri al Romaniei. Realitatea arata, insa, ca si in aceasta privinta socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din mediul de afaceri. Mai ales pentru microintreprinderi care, chiar si pe pierderi, cotizau la buget din doua directii: pe de o parte 3% impozit pe venit, iar pe de alta parte plateau contributii sociale pentru cel putin un angajat.
150.000 de firme cu un singur angajat
Datele statistice arata ca in Romania exista cam 620.000 de firme din care aproape 500.000 sunt microintreprinderi. Totodata, 40% din totalul societatilor comerciale au raportat pierderi, respectiv 242.000 de firme din care 150.000 sunt microintreprinderi. Din totalul microintreprinderilor, 360.000 plateau, pana la 1 mai cand a fost introdus forfetarul, impozit pe venit si doar 140.000 impozit pe profit.
Pentru a avea statutul de microintreprindere, o societate comerciala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: sa realizeze venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale; sa aiba de la unu pana la noua salariati inclusiv; sa realizeze venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 de euro, iar capitalul social al persoanei juridice sa fie detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.
Din toate cele patru conditii, singura care aduce bani la stat era cea referitoare la angajati. Pentru ca, cei care doreau ca firma lor sa aiba statutul de micro trebuiau sa angajeze pe cineva. Scapau astfel de povara unui impozit pe profit si plateau la stat un impozit pe venit de 3%. Asa se face ca, din totalul microintreprinderilor, peste 150.000 au doar un singur angajat. Ceea ce inseamna incasari lunare la bugetul asigurarilor sociale, de somaj ori sanatate de 312 lei/salariat (173 lei partea angajatorului si 139 partea angajatului) in cazul celor cu studii medii si 667 lei/angajat (345 angajatorul si 322 angajatul) in cazul celor cu studii superioare. Astfel, numai din aceasta zona merge spre buget o suma lunara de minimum 47 de milioane de lei si maximum 100 de milioane de lei.
Cum statutul de microintreprindere nu mai avantajeaza pe nimeni, impozitul minim stabilindu-se la fel pentru toate categoriile de societati comerciale, este cat se poate de clar ca toate acele firme care au angajat personal doar pentru a avea aceasta forma de organizare vor renunta la acei angajati.
„Daca se renunta la statutul de microcompanie din cauza neindeplinirii conditiei referitoare la numarul minim de salariati, statutul de platitor de impozit pe profit va incepe de la 1 ianuarie a anului urmator”, a explicat Ruxandra Jianu, partener la Biris Goran Consulting.
Oricum s-ar face calculul, in afacerea impozitului forfetar tot statul este cel care pierde. 150.000 de noi someri inseamna incasari mai mici pentru intervalul mai-decembrie 2009 cuprinse intre 376 si 800 milioane de lei. Cu mult peste cat si-a programat Guvernul sa incaseze. Mai inseamna plati de 67,5 milioane de lei lunar si 540 milioane de lei in total, daca toti acesti oameni ar deveni someri. Ca sa nu mai vorbim de presiune sociala. Chiar si in cazul in care nu vor fi concediati toti acesti oameni, socotelile arata ca statul nu ia pe mere ce da pe pere.
Ruxandra Jianu spune ca singurul argument in favoarea pastrarii statutului de microafacere este modul complicat in care se calculeaza noul impozit: „Renuntarea la microcompanie ar implica trecerea de la un sistem de impozitare simplu (3% din cifra de afaceri) la un sistem de impozitare complet (implicat de regulile de calcul al impozitului pe profit, criteriile de deducere a cheltuielilor, limitarile deductibilitatii cheltuielilor etc.)”.
10.000 de firme s-au inchis in patru zile
Lista pierderilor pe care statul pare sa si le fi asumat, desi nu a pomenit nimic de ele, nu se opreste aici. Daca mai punem la socoteala si afacerile mici care vor muri, firmele care isi vor suspenda activitate sau cele care isi vor schimba forma de organizare, imaginea este cat se poate de completa.
Astfel, numarul cererilor depuse la Registrul Comertului in ultimele patru zile din luna aprilie, pentru suspendarea activitatii, a fost de 10.000, nivelul din intreaga luna ajungand astfel la 14.035 de solicitari, fata de 1.055 din aceeasi perioada din 2008, potrivit datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului. Cele mai multe cereri de suspendare au venit din partea firmelor cu activitati profesionale, stiintifice si tehnice, comert si tranzactii imobiliare. Intre 1 si 27 aprilie, 3.434 de firme au solicitat suspendarea activitatii, pentru ca in ultimele patru zile numarul sa creasca la peste 14.035 de cereri. Fata de luna aprilie 2008, cererile de suspendare din luna aprilie 2009 au crescut de 13 ori. Potrivit ONRC, si numarul cererilor pentru dizolvare voluntara a continuat sa creasca mult in ultimele zile ale lunii aprilie. Astfel, daca pentru perioada 1-27 aprilie erau inscrise 556 de solicitari, numarul cazurilor a urcat la 1.569 in intreaga luna, de la 305 in intervalul similar din 2008.
Totodata, specialistii cred ca cel putin 20% din numarul total de 478.173 de microintreprinderi inregistrate la nivelul anului 2007 se vor transforma in persoane fizice autorizate (PFA), pentru a scapa de plata impozitului forfetar. Este vorba despre profesiile liberale, respectiv expertii contabili, auditorii, arhitectii, consultantii fiscali, lichidatorii si avocatii care vor opta, in contextul introducerii impozitului forfetar, pentru inchiderea firmelor si transformarea in PFA-uri, ca sa nu mai fie nevoiti sa plateasca impozitul minim catre stat. Acestia vor plati impozitul de 16% pe diferenta care rezulta dintre venituri si cheltuieli. Si nici nu vor avea probleme cu deducerea cheltuielilor, mai ales cele referitoare la combustibili si leasingul pentru masini.