Romania nu mai e de mult o tara ieftina, iar intrarea in Uniunea Europeana a grabit alinierea preturilor romanesti la cele din tarile cu mult mai dezvoltate. Diferentele dintre preturile platite de romani si alti europeni s-au redus semnificativ, iar in unele cazuri preturile sunt chiar mai mari.

Globalizarea in general si intrarea pe o piata co­mu­na, odata cu ade­ra­rea la Uniunea Euro­­peana, in particular, au dus la scumpiri in lant in Romania, in ultimii ani. Nu mai e un secret pen­tru multa lume ca romanii platesc acum majoritatea produselor la acelasi nivel cu alti europeni, din tari chiar mult mai dezvoltate decat Romania. Exceptiile sunt din ce in ce mai putine, iar in unele cazuri am reusit chiar sa-i depasim pe altii in ceea ce priveste preturile si tarifele achitate. De la locuinte la auto­tu­ris­me ori de la benzina si gaze naturale la carne si apa plata, romanii platesc de cele mai multe ori „preturi euro­pene”, chiar daca in ceea ce priveste salarizarea lucrurile nu stau la fel.

Cand era Romania ieftina

Sarabanda scumpirilor a inceput chiar din anii ’90, odata cu celebra liberalizare a pre­tu­ri­lor. Dupa o eco­no­mie in care abso­lut totul era con­tro­lat si centralizat, la o economie relativ libera, saltul a fost urias: infla­tie galopanta si cres­teri de preturi peste noapte. Odata cu apusul vre­mu­rilor in care absolut toate pre­tu­ri­le si tarifele erau con­tro­late si dic­tate de stat, costul vietii roma­ni­lor a inceput sa fie din ce in ce mai ma­re. Alinierea la preturile din „Oc­ci­dent” s-a facut insa treptat. In 2004, in Romania multe dintre pro­du­se costau inca mai putin decat in tarile vecine, proaspat intrate in Uniunea Europeana. A ra­mas cele­bru exemplul ungurilor, care veneau in Romania la cumparaturi, in zona de granita, in special pentru alimen­te, pentru ca, spre deosebire de Ungaria, care intrase deja in UE, in Romania preturile erau totusi mai mici. Acum, dupa doar cinci ani, balanta s-a echilibrat. Ba chiar, o gramada de produse au ajuns sa fie mai ieftine peste granita, asa ca exodul cumparatorilor s-a inversat: acum, multi romani prefera sa-si faca aprovizionarea din hipermarke­tu­rile unguresti. E drept ca o parte din produse - de la unele alimente la tigari - sunt inca mai ieftine la noi, dar si preturile acestora se vor alinia treptat la restul Europei - fie de la sine, prin mecanismele economiei de piata, fie prin directive ale UE, pe care ni le-am asumat ca stat si pe care trebuie sa le respectam.

Pentru Romania, tari care au ra­mas mai ieftine sunt acum Ucraina si Moldova - in care insa accesul este destul de greu, si Bulgaria - membra a UE ramasa inca un pic in urma la capitolul preturi, dar si la venituri. De aceea, o gramada de romani din zona de sud a tarii trec granita la vecinii de la Sud pentru a face cum­pa­raturi ceva mai ieftine - nu doar ali­mente, ci si autoturisme ori case de vacanta la malul marii.

Preturile alimentelor in Grecia

Grecia nu este o tara foarte scum­pa, si asta nu doar in ceea ce priveste turismul, ci si alimentele. De exem­plu, un litru de lapte costa 70 de centi (aproximativ 3,3 lei), o punga de spaghete de 600 de grame - 1,47 euro (6,1 lei), un litru de ulei de masline - 2,52 euro (10,5 lei), o cutie de bomboane de 375 de grame - 2,5 euro, un ketchup nemtesc de 570 de grame - 1,97 euro (8,3 lei), un suc na­tu­ral de fructe, cu pulpa, intre 0,76 si 1,08 euro per litru (3,2 lei - 4,5 lei), o Fanta la jumatate de litru - 0,54 euro (2,27 lei), iar o bere la cutie - intre 40 si 61 de centi (1,7 lei si 2,6 lei). Nici in ceea ce priveste produsele de curatenie preturile nu difera cu mult de ale noastre: un detergent de vase costa in jur 1,25 euro (5,25 lei), un sampon de 400 de mililitri plus un balsam de 200 de mililitri - 3 euro (12,6 lei), un sampon antimatreata de 400 de mililitri - 3,19 euro (13,4 lei), iar un gel de dus de marca - 1,86 euro (7,8 lei). Salariul mediu net in Grecia este de 1.010 euro lunar.

In Spania - 89 de centi  litrul de ulei

Multi romani din Spania, odata ajunsi prin vacante la rudele din Romania, se mira ca multe din pre­tu­rile „de la ei” sunt mai mici decat „la noi”. Si au si de ce. De exemplu, un litru de ulei costa acolo 89 de centi (3,73 lei), asta si in perioada in care in Romania costa si 8 lei, in contextul in care euro era cotat cu 3,5 lei. Un litru de ulei de masline costa 3,45 euro (14,5 lei), un litru de lapte - 0,89 euro (3,52 lei), o cafea de 500 de grame - 2,3 euro (9,7 lei), o con­ser­va de carne de 220 de grame - 1,14 euro (4,8 lei), o sticla de vin - 1,7 euro (7,14 lei), o apa minerala la 5 litri de la 0,69 euro (2,9 lei), iar o cutie de bere de marca - 10,8 euro baxul de 24 de cutii a 330 ml (1,89 lei cutia) sau chiar 3,9 euro baxul de 24 cutii a 250 ml (69 de bani cutia). Spa­nio­lii cas­tiga, in medie, 1.135 de euro pe luna.

In Italia - 69 de centi  litrul de lapte

In Italia, un litru de lapte la cutie costa intre 0,69 euro si 0,79 euro (2,89 lei si 3,31 lei), un bax de sapte conserve de ton de marca - 3,99 euro (2,4 lei conserva), pulpa de vita - 9,9 euro/kg (41,5 lei), file de pangasius - 5,9 euro/kg (24,8 lei), mozzarella - 6,5 euro/kg (27,3 lei), o cre­ma de branza - 1,69 euro cutia (7,1 lei), ouale - 1,49 euro cutia de sase bucati (6,25 lei), un iaurt de fructe mediu - 42 de centi (1,78 lei), o inghetata de 500 de grame - 2,55 euro (10,7 lei), un kilogram de salata - in jur de 90 de centi (sub 4 lei/kg), si o sticla de 2 litri de cola - 1,19 euro (4,99 lei). Un litru de ulei de masline costa in Italia intre 2,99 euro si 3,49 euro (12,55 lei - 14,65 lei), o pasta de to­ma­te de 700 de grame - 0,89 euro (3,74 lei), o apa plata la 1,5 litri - doar 19 euro (80 de bani), o sticla de ulei de floarea soarelui, de 1,5 litri, numai 0,65  euro (2,73 lei), un suc natural de fructe cu pulpa - 0,99 euro (4,2 lei), o conserva de fasole - 89 de centi (3,74 lei), o sticla de vin de 0,75 litri - de la 1,49 euro (6,26 lei), iar berea costa undeva in jur de 0,5 euro cutia (2,1 lei). Italienii castiga lunar aproape 1.500 de euro.

Slovacia - 3,59 euro  kilogramul de muschi

In Slovacia, una dintre tarile din fostul bloc comunist intrate in UE in 2004, preturile nu sunt asema­na­toa­re cu cele de la noi ori sunt chiar mai mici. Astfel, un kilogram de muschi costa 3,59 euro (15 lei), un kilogram de carnati - 3,8 euro (16 lei), unul de sa­lam - 4,9 euro (20,6 lei), iar sunca de Praga - 6,2 euro (26 de lei). Tot acolo, un iaurt mic costa 0,35 euro (1,5 lei), o apa minerala la un litru - 0,36 euro (1,52 lei), o cola la 2 litri - un euro (4,2 lei), iar o bere la cutie - in jur de 44-54 de centi (18,4-22,6 lei). Legumele si fructele costa in general un euro ki­lo­gramul. Slovacii au un salariu me­diu de 700 de euro pe luna.

Austria - 4,1 euro  kilogramul de pui

Austria este o tara un pic mai scum­pa la capitolul produse ali­men­tare, astfel ca un pui costa 4,1 euro/kg (17,22 lei), kilogramul de pulpe ajunge la 7,3 euro (30,6 lei), carnatii proaspeti - la 10 euro/kg (42 de lei), somonul file - la 13,90 euro/kg (58,4 lei), iar jambonul - la 5,9 euro/kg (24,8 lei). Un iaurt mic poate sa ajunga si 20 de centi cutia (84 de bani), o margarina de 500 de grame - 0,95 euro (4 lei), iar un suc la 2 litri - intre 0,95 si 1,59 euro (4 lei - 6,68 lei). Legumele si fructele costa in general sub un euro kilogramul. Austriecii au un salariu mediu de 1.700 de euro pe luna.

Franta - 3,90 euro pentru un kilogram de cotlet

In Franta, pretul unui kilogram de muschi file de porc de cea mai bu­na calitate ajunge sa coste in jur de 10 euro (42 de lei), in timp ce un ki­lo­gram de cotlet de porc costa doar 3,9 euro (16,4 lei). De asemenea, un ki­lo­gram de branza ambalata costa in jur de 7,9 euro (33 de lei), un pachet de unt de marca - 88 de centi (3,7 lei), un pui grill - 4,9 euro/kg (20,6 lei), costita de porc - 5,9 euro/kg (24,8 lei), un jam­bon superior - 8,9 euro/kg (37,4 lei), in timp ce un kilogram de carne de vita - 4,9 euro/kg (20,6 lei). In Franta, o paine-specialitate costa in jur de 85 de centi (3,57 lei). Francezii castiga 1.540 de euro in medie pe luna.

Indicele BigMac

Potrivit indicelui BigMac creat de publicatia „The Economist”, care se refera la timpul de lucru pentru care trebuie sa munceasca o persoana pentru a-si cumpara un hamburger BigMac, Bucurestiul se afla pe ultimul loc in Europa. Astfel, daca un vienez trebuie sa munceasca doar 16 minute, un muncitor din Bucuresti are nevoie de o ora de munca pentru a-si putea cumpara, cu banii primiti, un BigMac.