Anuntata cu mare pompa, noua solutie 3G in banda de 900 MHz nu poate fi folosita astazi pentru construirea unei retele nationale, de exemplu in cazul Cosmote care nu are o licenta de broadband mobil, pentru ca tehno­logia, asa cum se prezinta in acest moment, nu este favorita din punctul de vedere al costurilor in cursa solutiilor telecom pentru o retea nationala.

Oricum, potrivit celor mai re­cen­te anunturi ANCOM, nu va fi or­ganizata prea curand o licitatie pen­tru astfel de licente, ramane de vazut ce se va decide la nivelul Uniunii Europene privind 3G-ul pe 900 MHz, banda folosita de operatori pentru ser­viciile GSM. Totul pleaca de la recentul anunt al Telia Sonera, care a instalat o retea 3G si HSPA pe 900 MHz in Finlanda. Dar comunicatul Nokia Siemens precizeaza clar ca tehnologia este folosita „in anumite regiuni izolate“ din tara.

Practic, pe hartie tehnologia dez­­vol­tata pe 900 MHz permite acoperire larga, de apro­ximativ 2,5 ori mai ex­tinsa decat statiile UMTS, deci ar fi mai economic de utilizat decat tehnologia folosita deja de ope­ratori. Producatorii au anticipat pro­ble­mele de cost si eficienta ale opera­torilor, asa ca toate echipamentele pe 900 MHz sunt compatibile cu ceea ce exista deja in retea, nu presupun adaptari suplimentare sau alte co­sturi. De asemenea, nici din punc­tul de vedere al echipamentelor nu se impun modificari. Spre exem­plu, operatorul australian Optus a anun­tat ca va acoperi cu 3G aproape toata populatia con­ti­nen­tului la un cost estimat la maximum 800 de mili­oa­ne de dolari.

Pe de alta parte, deja exista studii ca pe frecventa de 100 MHz toata afa­cerea ar costa si mai putin. Astfel ca teh­nologia pe 900 MHz ramane pen­tru a acoperi drumuri nationale sau zo­ne din oras unde este nevoie de mai mul­ta capacitate de date. Dar cam atat.

Telia Sonera vorbeste, de ase­me­nea, despre cresterea calitatii servi­ciilor in anumite orase. Frecventa de 900 MHz ar putea fi folosita pentru zonele metropolitane unde consu­mul de date intrebuinteaza toata banda oferita de UMTS (2100 MHz). Nokia Siemens si alti producatori de echipamente telecom au dezvoltat deja emitatoare si antene care permit fo­lo­sirea frecventei GSM pentru ser­vicii de date mobile.

In Europa, Elvetia a fost prima tara care a anuntat ca va permite utilizarea frecventelor de 900 MHz si pentru a furniza servicii de date. Consumul de voce GSM nu ocupa prea mult din banda detinuta de operatori. Operatorul finlandez Elisa a lansat, de asemenea, o serie de puncte de acces in aceasta banda de frecvente.

Primele teste ale tehnologiei pe 900 MHz au fost realizate de firma canadiana Nortel si Orange in 2005. Pe vremea aceea, se estima ca ope­ra­torii ar putea obtine reduceri de cos­turi de 60% daca alegeau broad­band pe 900 MHz fata de 2.100 MHz. Pana la urma insa, dupa ce au platit miliar­de de euro pentru licen­tele 3G, ope­ra­torii europeni au ales varianta standard 2100 MHz. Recent, in cadrul discutiilor legate de renun­tarea la televiziunea analogica si trecerea la serviciul digital, a iesit la iveala fap­tul ca frecventele de 100 MHz ur­mea­za sa fie eliberate din 2012. Cu cat frec­ventele sunt mai joa­se, cu atat emitatoarele bat mai de­parte, astfel ca vor fi costuri mai mici pentru realizarea unei retele nati­o­nale. Deocamdata, operatorii pre­fera sa nu co­menteze si sa amane deci­­ziile pri­vind o investitie intr-una sau alta din­tre tehnologii. In prezent, la nivelul Uniunii Europene exista un proiect general de reevaluare a spectrului folosit de operatori, pen­tru a armo­niza solu­tiile existente pes­­te tot in tarile membre. Spectrul de 900 MHz este deocamdata limitat la utilizarea pentru GSM, potrivit unor directive din 1987 care nu au fost inca schim­bate. Planurile pri­vind spectrul de frecventa nu au fost inca adoptate ca recomandari de catre oficialii de la Bruxelles. Aceste planuri, chiar daca ar fi cu titlu de recomandare, de fapt ar putea impu­ne tuturor tarilor membre ceea ce trebuie facut pe viitor in industria wireless.

In concluzie, chiar daca este po­sibila realizarea unei retele broad­band 3G in 900 MHz, costurile sunt in mod clar mai mari decat daca s-ar folosi o frecventa mai joasa, iar lipsa unui cadru legislativ si a unei decizii la nivel european mai amana orice proiect legat de folosirea acestei tehnologii pe piata locala.