Cele doua firme care administreaza silozurile construite de Anghel Saligny, in urma cu 100 de ani, in Portul Constanta, transforma fiecare zi de lucru a portuarilor intr-un cosmar. Ajunsi la capatul rabdarii, reprezentantii companiilor, care au sedii in vecinatatea silozurilor, au atras atentia tuturor institutiilor abilitate ca administratorii SC Niva Prod Com SRL si SC Silo Port SRL incalca legislatia de mediu si nu fac nimic pentru a conserva constructiile cu valoare istorica. Echipele de control au venit, au constatat, au dat termene-limita pentru remedierea deficientelor si… au plecat. In urma lor, cele doua firme au continuat sa aplice propria lege in port, iar investitiile in retehnologizare si modernizare se lasa in continuare asteptate.
Legile si angajamentele sunt facute pentru a fi incalcate, acesta pare sa fie principiul dupa care se ghideaza cele doua firme, care isi desfasoara activitatea in silozurile de cereale construite de Anghel Saligny in Portul Constanta. Satui sa inspire, in fiecare zi, aerul poluat provenit de la activitatea desfasurata de SC Niva Prod Com SRL si SC Silo Port SRL, reprezentantii a 13 companii, care au puncte de lucru in Portul Constanta, si mai multe sindicate au intocmit adrese catre Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor, Garda de Mediu Constanta, Consiliul Judetean Constanta, Primaria Constanta, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Dobrogea”, Autoritatea de Sanatate Publica si CN Administratia Porturilor Maritime Constanta. Reprezentantii firmelor semnatare ale scrisorii au solicitat efectuarea unor controale prin care institutiile abilitate sa sesizeze modul defectuos de administrare a celor doua silozuri, care fac parte din patrimoniul istoric al tarii, incalcarea normelor de mediu de catre cele doua societati si blocarea drumului de acces dintre Poarta 1 si Poarta 5 a Portului Constanta. „Atunci cand sunt descarcate camioanele in siloz, respectiv cand navele din Danele 17 si 18 sunt incarcate la cheu, din cauza faptului ca cele doua silozuri nu sunt prevazute cu filtru la gurile de aerisire, emisia de praf, pleava si resturi de cereale polueaza aerul pe o arie de sute de metri. Praful si pleava se depun pe vegetatie, cladiri, masini si, cel mai grav, afecteaza plamanii celor care lucreaza in port. Operatorii din port sunt disperati pentru ca tot ce se curata seara se depune la loc a doua zi din cauza operatiunilor de manipulare a granelor. In plus, resturile de cereale intra in putrefactie, din cauza apelor pluviale si emana mirosuri greu de suportat. Unitatile din port stau, tot timpul, cu ferestrele birourilor inchise, avem mari probleme cu sistemul de canalizare si ne confruntam cu o invazie de insecte si rozatoare atrase de resturile de cereale”, se arata in petitia semnata de cei 13 operatori portuari, in care mai este semnalat faptul ca cele doua constructii de patrimoniu se degradeaza pe zi ce trece din cauza lipsei investitiilor si a exploatarii irationale. Operatorii portuari s-au mai aratat nemultumiti si de blocarea singurei cai de acces din zona, lucru care ar putea avea consecinte extrem de grave in cazul unor situatii de urgenta, intrucat de barajul format din masinile de mare tonaj ale celor doua societati nu pot trece nici macar masinile speciale de interventie.
Autoritatile au venit, au sesizat si… au plecat
In urma acestei sesizari, comisarul-sef al Garzii de Mediu, Vasile Petro, a anuntat ca, la fata locului, s-au deplasat, inca din luna februarie a acestui an, echipele de control ale institutiei, care au constatat ca instalatiile responsabile cu retinerea prafului la silozurile administrate de SC Niva Prod Com SRL si SC Silo Port SRL prezinta un grad avansat de uzura, conducand la antrenarea in atmosfera a particulelor de praf si pleava si depunerea acestora pe platformele tehnologice si cladirile din apropiere. In acelasi timp, Vasile Petro ii linisteste pe operatorii portuari spunand ca „cele doua societati au facut demersurile in vederea realizarii de proiecte de retehnologizare a instalatiei de desprafuire, urmand sa se incheie contractele de executare a lucrarilor”. In urma controalelor, comisarii Garzii de Mediu au dat celor doua societati ca termen final de realizare a investitiilor necesare protectiei mediului (etansarea camerelor de praf, retehnologizarea instalatiilor de desprafuire, salubrizarea platformelor tehnologice si realizarea de analize a factorului de mediu) data de 1 mai 2009. „Daca pana atunci nu se vor lua masuri de imbunatatire a fluxului tehnologic, le vom suspenda activitatea”, declara Vasile Petro. Iata ca de atunci au trecut doua luni, iar administratorii celor doua societati continua sa faca legea in port fara sa fie stingheriti de autoritatile de mediu, care, prinse pe picior gresit, promit o noua serie de controale.
Cladiri de patrimoniu, in voia sortii
La randul sau, Ministerul Culturii a anuntat, prin secretarul sau general, Virgil Nitulescu, ca s-a sesizat in acest caz dupa ce echipele de control au constatat ca la cele doua cladiri de patrimoniu nu s-au executat lucrari de intretinere, ca subsolurile prezinta infiltratii grave si ca finisajele de fatada sunt imbatranite si acoperite de praf, tencuielile sunt cazute si geamurile lipsesc in proportie de 40%. Este clar ca toate aceste aspecte constatate nu fac cinste unor „monumente istorice de importanta nationala”, dar, chiar si-asa, masurile radicale impotriva celor care se fac responsabili de starea in care au ajuns imobilele intarzie sa apara. „Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Constanta, in urma constatarilor facute pe teren, considera ca este necesara expertizarea tehnica a constructiilor din punct de vedere structural si intocmirea unor documentatii tehnico-economice de catre specialisti atestati de Ministerul Culturii, in baza carora proprietarii silozurilor trebuie sa aloce fonduri pentru renovarea si intretinerea ansamblului de monumente”, au precizat reprezentantii Ministerului Culturii in raspunsul expediat semnatarilor petitiei. Raspunsul formulat de conducerea ISU Dobrogea la scrisoarea semnata de reprezentantii celor 13 societati s-a inscris in aceeasi linie protocolara, fara insa sa faca referire la aplicarea vreunei sanctiuni: „Celor doua societati comerciale care isi desfasoara activitatea in cadrul silozurilor port li s-a pus in vedere sa nu permita ca numarul autocamioanelor sa depaseasca lungimea tunelului de descarcare in siloz si nici stationarea acestora pe caile de circulatie destinate interventiei autospecialelor in cazul situatiilor de urgenta”.
Firmele inregistreaza datorii
Datele cuprinse in situatia financiara arata ca cele doua firme ar avea putere sa suporte investitii de retehnologizare, pe care insa intarzie sa le demareze. Surse apropiate patronilor celor doua societati ne-au declarat ca SC Niva ProdCom SRL si SC Silo Port SRL au dreptul sa exploateze cele doua silozuri pe o perioada limitata de timp (cinci ani, din care au trecut deja treii) si ca, in conditiile in care nimeni nu le garanteaza prelungirea contractelor de inchiriere, conducerea societatilor nu are interes sa investeasca aici. SC Niva ProdCom SRL are, oficial, 29 de angajati si a raportat o cifra de afaceri de 3.680.539 de lei. Cu toate acestea, societatea figureaza cu datorii totale de peste sapte milioane de lei. Cealalta firma, SC Silo Trans SRL, are o putere financiara mai mica, raportand o cifra anuala de afaceri de 2.965.653 de lei si o datorie de 3.663.247 de lei.
La altii se poate
Traficul de cereale detine o pondere importanta (peste 11%) in fluxul de marfuri al Portului Constanta. Asa se face ca investitiile in silozuri au inceput sa ii tenteze pe patronii tot mai multor firme, care sunt hotarati sa transforme cel mai mare port maritim romanesc intr-unul cerealier. Ioan Balan, directorul general al Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta, spune ca, in primele cinci luni ale lui 2009, au fost manipulate, in Portul Constanta, peste 4.500.000 de tone. Una dintre cele mai recente investitii este cea desfasurata de holdingul romano-austriac Transport Trade Services SA, care a construit doua magazii de cereale, cu o capacitate de 25.000 de tone fiecare, si un terminal care poate derula un trafic de 1.000.000 de tone. La scurt timp, compania United Shipping Agency a inaugurat un terminal de cereale, in danele 31-33, care cuprinde 18 celule cu o capacitate de 12.000 de tone fiecare. La capitolul investitii viitoare amintim de operatorul North Star Shipping, care a anuntat ca va demara, in curand, constructia unui terminal de cereale cu 32 de celule, de 7.500 de tone fiecare, si doua magazii, a cate 15.000 de tone, dar si de compania Silotrans, care intentioneaza isi dubleze capacitatea de depozitare, de la 100.000 de tone la 200.000 de tone. Potrivit estimarilor specialistilor, in aceste conditii, peste cinci ani, capacitatea de depozitare a cerealelor in Portul Constanta va atinge 1.500.000 de tone, iar cea de operare va depasi 20 de milioane de tone. Ne intrebam ce s-ar fi intamplat daca toate aceste societati ar fi actionat dupa principiul dupa care isi desfasoara activitatea SC Niva ProdCom SRL si SC Silo Port SRL, ai caror reprezentanti oficiali nu au putut fi contactati pentru a-si exprima punctul de vedere.
Probleme vechi cu echipele de control
Traficul de cereale din Portul Constanta a crescut de 2,4 ori intre anii 2001-2008, de la 2.784.200 de tone la 6.670.362 de tone, numai pentru SC Niva Prod Com SRL si SC Silo Port SRL timpul pare sa stea in loc. Cele doua firme continua sa lucreze ca in urma cu 100 de ani, atunci cand au fost construite cele doua silozuri. In lipsa investitiilor in modernizarea fluxurilor de exploatare, nici angajatii celor doua societati nu pot lucra in conditii adecvate. Asa se face ca, pe langa amenzile aplicate de Garda de Mediu, una dintre firme a platit, de-a lungul timpului, sume importante si pentru sanctiunile date de Inspectoratul Teritorial de Munca la solicitarea Federatiei Nationale a Sindicatelor Portuare. SC Niva ProdCom SRL a fost amendata cu 34.500 de lei pentru munca la negru. Mai exact, inspectorii ITM au constatat ca societatea desfasura lucrari de curatare a halelor cu ajutorul a 23 de persoane, printre care si cativa minori, in cazul carora nu fusesera intocmite acte legale de angajare. Mai mult decat atat, in 2006, SC Niva ProdCom SRL a fost acuzata de sindicalisti ca a inceput sa desfasoare contracte, sub protectia SC Agroexport Siloz Port Constanta SA, desi nu avea inca autorizatie de functionare.
Depozitele au fost vandute firmelor lui Trita Fanita
Silozurile construite de catre inginerul Anghel Saligny, intre anii 1904-1909 si 1912-1915, sunt amplasate in danele 17-18 ale Portului Constanta, au o inaltime de 45 de metri si o capacitate de 30.000 de tone fiecare. Constructiile au ajuns in proprietatea unor firme private inainte de promulgarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, act normativ care prevede dreptul de preemptiune al statului in situatia instrainarii, inchirierii sau concesionarii monumentelor istorice. Cele trei silozuri si anexele lor au fost vandute catre trei societati comerciale (Agrex Shipping and Trading SRL, SC Agroexport Siloz Port Constanta SA si Britannia SA), toate avand legaturi directe cu fostul senator PSD Trita Fanita, poreclit „baronul cerealelor”. In urma vanzarii, terenul pe care sunt situate constructiile a ramas in continuare in administrarea statului, respectiv al CN Administratia Porturilor Maritime Constanta. Noii proprietari s-au obligat, prin contractul de vanzare-cumparare, sa conserve aspectul exterior al cladirilor construite de Anghel Saligny. Acest angajament a fost insa trecut cu vederea de firmele care au concesionat dreptul de exploatare a silozurilor de la firmele proprietare. SC Niva Prod Com SRL si SC Silo Port SRL exploateaza silozurile ca pe niste hale industriale, fara sa tina cont de valoarea lor istorica.
