Eliberarea unei parti  din rezervele minime obligatorii suscita deja  o serie de discutii referitoare la destinatia celor peste doua miliarde de euro. Guvernatorul BNR pledeaza pentru investitii publice. Mediul de afaceri ii cere, sub forma de credite, in economia reala, iar bancile inca analizeaza destinatia optima a acestui supliment de lichiditate.

Eliberarea unei parti a rezer­ve­lor minime obligatorii va alimenta nevoia de finan­ta­re a deficitului public si va stimula activitatea econo­mi­ca, a afirmat ieri guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, ras­punzand indirect intrebarii care framanta mediile de afaceri - Vor da bancile credite din aceste resurse? De altfel, acesta declarase cu o zi in urma ca dozajul si momentele in care banca centrala decide sa elibereze fonduri din RMO vor face diferenta intre succesul sau esecul acestor masuri.

Stimularea creditului in valuta, „o drama”

Guvernatorul BNR considera ca resursele obtinute astfel de catre banci „ar trebui sa se duca in investitii si, in special, in cele publice, care au un mare efect de multiplicare”. Cu toate acestea, Mugur Isarescu a recunoscut ca „este greu sa ceri bancilor sa finanteze investitiile, pentru ca nicio banca nu mai arunca acum cu bani dupa ce  s-au dat cu capul de prag”. In acelasi timp, guvernatorul a luat pozitie fata de criticile privind eliberarea acestor rezerve cu scopul principal de aju­to­rare a statului. „Acesti bani nu ajuta Guvernul”, a afirmat guvernatorul BNR, adaugand ca „o politizare excesiva nu ajuta nimanui”. „Noi punem un acord (cu FMI - n.r.) in aplicare”, a conchis acesta. Mugur Isarescu a mai explicat ca, prin eliberarea unei parti din rezervele minime obligatorii, „si creditarea va fi stimulata, dar nu ca inainte”, referindu-se la faptul ca o stimulare a imprumuturilor in valuta „ar fi o drama”. Oricum, guvernatorul Ban­cii Nationale este convins ca redu­cerea dobanzilor, inclusiv la credite, va avea loc rapid, pana la finalul acestei veri. „Dobanzile se vor ajusta la fel de rapid cum s-a ajustat si deficitul de cont curent, iar cand romanii se vor intoarece din vacanta, vor gasi dobanzile scazute”, a anticipat acesta.

Reactia bancilor se lasa asteptata

Oricum, reactia bancilor este greu de prevazut. De exemplu, presedintele Volksbank, Gerald Schreiner, nu a ales inca directia in care vor fi orientate lichiditatile suplimentare obtinute de la BNR. „Acum trebuie sa gasim produse unde sa putem investi asemenea sume, deoarece rezervele mai mici ne forteaza sa gasim oportunitati de investitii, unde sa putem plasa lichiditatile”, a afirmat acesta. Prese­dintele Volksbank sustine ca bancile vor continua sa finanteze statul prin cumpararea de titluri, deoarece acestea ofera randamente bune si sunt investitii sigure.
Dincolo de toate acestea, nimeni nu garanteaza ca, odata banii orientati spre creditare, acestia vor ajunge in investitii. Ei pot fi acordati si sub forma creditelor de trezorerie, caz in care principalul beneficiar va fi tot Guvernul.

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, considera ca „optim ar fi ca bancile sa dea credite si, daca se poate, sa finanteze economia reala, adica sectorul corporatist”. Insa, in acelasi timp, acesta arata ca „bancile comerciale fac mereu optimizarea portofoliului, un proces care le arata ceea ce este mai bine pentru ele, sa dea credite sau sa cumpere titluri de stat”.

O solutie, „Mediatorul de Credit”

La randul sau, Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) este convins ca banii elibe­rati din rezerve ar trebui sa se duca in economia reala. „Pana la urma insa, totul depinde de increderea pe care o au bancile in mediul de afaceri, iar daca le incearca un sentiment de reticenta in a finanta companiile atunci ele nu pot fi fortate”, considera acesta.

Secretarul general al AOAR are insa o propunere interesanta menita sa descurajeze o posibila reticenta nejustificata a bancilor. Solutia ar fi infiintarea, dupa model francez, a „Mediatorului de credit”. Cristian Parvan spune ca in Franta aceasta institutie a fost infiintata in octom­brie 2008, dupa ce autoritatile au cons­tatat ca, in contextul in care creditarea a scazut, refuzul bancilor de a acorda imprumuturi compa­niilor autohtone nu avea, intr-o serie de cazuri, un motiv fundamentat.

In aceste conditii, a fost consti­tuit „Mediatorul de Credit” care analizeaza, in mod independent, solicitarile de imprumut ale firmelor refuzate. Sigur, nici aceasta institutie nu poate forta bancile sa dea credite, dar nominalizarea lor publica le poate afecta imaginea si, ca atare, le-ar mai putea „ajusta” atitudinea.

Mugur Isarescu: Este greu sa ceri bancilor sa finanteze investitiile, pentru ca nicio banca nu mai arunca acum cu bani dupa ce s-au dat cu capul de prag.