Problemele economice si ecoul pe care l-au avut pe piata muncii au lovit din plin intr-o categorie foarte vulnerabila: tinerii. Cei care au intrat pe piata trebuie sa faca fata unei concurente acerbe din partea altor candidati lipsiti de experienta, dar si a celor cu trei-cinci ani vechime in munca. Companiile au redistribuit sarcinile de entry-level catre angajatii ramasi in echipa.

Tinerii au avut cel mai mult de su­ferit de pe urma crizei economico-fi­nan­ciare. La nivel european, rata somajului in randul celor sub 25 de ani este in continua crestere si este de peste doua ori mai mare decat media europeana pe toate categoriile de varsta. In acelasi timp, in Romania, in ultimii doi ani, nu­marul de absolventi de studii superioare a fost dublu, in majoritatea facultatilor, da­torita implementarii sistemului
Bo­logna, care reduce anii de studiu la nivel de licenta.

Afluxul de absolventi su­pra­pus peste criza economica nu a facut decat sa limiteze si mai mult sansele de angajare ale tinerilor, in conditiile in care multe companii si-au amanat pla­nurile de extindere si au redus drastic bugetele de training. Recrutarea pentru pozitii de entry-level se face doar pentru minimizarea costurilor sau numai in domeniile care angajau in mod tradi­tional tineri (IT, call center, audit), spun specialistii in resurse umane.

De ce nu mai recruteaza companiile tineri pe timp de criza? Un raspuns este oferit de Sorin Faur, director de resurse umane la firma de audit si consultanta BDO Romania si membru al HR Club. In acest an, ofertele de locuri de munca s-au indreptat cu precadere catre cei cu mai multa ex­perienta din doua motive, remarca Sorin Faur. „Pe de o parte, pentru ca an­gajatorii au inteles ca au de unde alege si pentru ca au gasit anul acesta mult mai usor specialisti si per­sonal gata format la un nivel salarial scazut“, argu­menteaza acesta. Pe de alta parte, chiar natura ofertelor de mun­ca s-a schimbat.

Criza si competitia dura din piata au facut ca joburile in sine sa devina mai dificile, imprumutand ca­racteristici multiple si responsabilitati care nu le erau specifice. Acesta este ca­zul companiilor care au facut restruc­turari, astfel incat firma trebuie sa se descurce cu un numar mai mic de an­gajati decat in mod normal. „Experienta nu o poti crea ad-hoc, nici suplini. Pe timp de criza angajatorii prefera sa aloce resursa rara - banii - pozitiilor cu nivel de experienta mai avansat si sa redistribuie sarcinile din fisa postului de entry-level celor deja existenti in companie“, ob­serva Marius Girlea, General Manager jobsinro.ro si membru al clubului de resurse umane.

Firmele nu mai suporta costurile de formare a angajatilor

IT-ul, sectorul asigurarilor, firmele de audit sau de call center sunt domeniile in care tinerii au sanse de angajare, mai spun consultantii in resurse umane. Motivul este simplu: companiile recru­teaza in mod traditional tineri pentru ca natura jobului este mai potrivita cu un astfel de profil, spune Sorin Faur. In acelasi timp, in FMCG sau HeReCa, stra­tegia de resurse umane a companiilor are in vedere asigurarea succesiunii. Cu alte cuvinte, firmele angajeaza personal pe care il cresc si il promoveaza spre pozitiile de varf.

De altfel, in aceste domenii angajarile pentru posturi de la nivel mai inalt se fac doar in conditii-limita. Aceste industrii sunt doar ex­ceptii, atrage atentia directorul de HR al BDO Romania. „Oferta de locuri de mun­ca pentru tineri s-a redus semni­ficativ. Ei sunt printre cele mai afectate categorii de candidati, tocmai din cauza lipsei de experienta si a costurilor de nesuportat cu formarea noilor angajati, in actualele conditii economice“, mai precizeaza Faur.

Totodata, bugetul de training a fost diminuat drastic sau chiar eliminat de companii. Au apus vremurile in care firmele aveau o strategie agresiva de extindere si angajau pe salarii mari oameni fara experienta in care in­vesteau ulterior. Criza a adus o oferta mai gene­roasa a pietei de resurse umane, iar com­paniile se asteapta la candidati calificati atunci cand recru­teaza, spune Sorin Roibu, Managing Director al firmei de executive search Arthur Hunt si mem­bru HR Club. Acesta mai remarca faptul ca pro­gramele de training s-au orientat pe resursele umane existente pentru fi­delizarea angajatilor existenti, dar si pentru dezvoltarea competentelor. Chiar si la nivel de executive search au avut loc mutatii. Caracteristica generala a fost orientarea recrutarii pe functiile de suport si in peste 90% din cazuri a fost vorba de inlocuiri, mai putin de dez­voltare.

Concurenta pe piata muncii este acerba

Lipsa experientei practice, princi­palul dezavantaj cand vine vorba de gasirea unui loc de munca, balanta in­clina mai mult in defavoarea tinerilor pe timp de criza. Potrivit unui sondaj recent realizat de Continental AG si TNS Infratest, 21,4% dintre studentii romani cred ca lipsa experientei practice este principalul dezavantaj fata de absol­ven­tii din tarile occidentale. Totodata, 9,8% dintre ei au mentionat si oportunitatile mai scazute de angajare. Pentru multi studenti experienta din timpul facultatii se limiteaza la activitatile din cadrul ONG-urilor.

Mai reprezinta aceasta o bila alba? Consultantii in resurse umane sunt destul de rezervati. Cristina Tirulnic, Managing Partner in cadrul Integra Evolution si membru in clubul de resurse umane, atrage atentia ca modul de functionare a ONG-urilor din Romania difera de ceea ce se intampla in afara tarii. Astfel, ONG-urile din Vest se comporta foarte asemanator cu organi­zatiile pe profit si au aceleasi exigente cu membrii lor. „Am colaborat cu aseme­nea insitutii si la noi. Am remarcat pe langa dorinta de afirmare si pasiunea lor pentru un oarecare idealism. Proiectele pe care le deruleaza vor fi irepetabile in companii“, spune Cristina Tirulnic.

In plus, dat fiind ca firmele si-au restrans activitatea, iar unele au recurs la disponibilizari, angajatii cu nivel mediu de experienta sunt dispusi sa accepte chiar posturi de entry-level. Oameni cu experienta de cinci ani intr-un domeniu accepta joburi pe care in trecut doar tinerii le acceptau. „In actualele conditii economice, experiente precum ONG-uri, programe de voluntariat nu mai re­pre­zinta o valoare in sine, deoarece compe­titia nu mai e dreapta“, spune Sorin Faur.