Agentiile de evaluare financiara si bancile straine atrag atentia asu­pra riscurilor ce ameninta im­plementarea programului eco­nomic al FMI in Romania. Mai ales ca indicii macroeconomici stabiliti pen­tru 2010 de guvernantii de la Bu­cu­resti, in in­telegere cu Fondul, nu co­res­pund estimarilor facute de specialistii in­ter­na­tionali. Acestia prognozeaza o cres­tere economica sub asteptarile gu­ver­nan­ti­lor si o inflatie anuala peste cea es­ti­mata de BNR.

Prognozele agentiilor de rating si ale ban­cilor straine infirma, de cele mai mul­te ori, indicii economici estimati de au­toritatile romane pentru 2010, stabiliti in acordul de sprijin financiar incheiat cu Fondul Monetar Inter­na­tio­nal (FMI).

Astfel, Bugetul de stat pentru 2010 este cons­truit plecand de la premisa unei cres­teri economice anua­le de 1,3%, coro­bo­rata cu un deficit bugetar de 5,9% din Produsul Intern Brut (PIB). Iar Banca Nationala a Ro­ma­niei (BNR) tinteste in 2010 in­cadrarea inflatiei in inter­valul 2,5%-4,5% si esti­mea­za ca rata anuala se va si­tua la 2,6%. Nu la fel de optimisti sunt insa specialistii bancilor straine, care an­ti­cipeaza pentru Romania in 2010 o in­fla­tie anuala peste estimarile BNR si mai aproape de limita superioara a in­ter­va­lu­lui pro­pus pentru tinta de in­flatie.

Ast­fel, analistii bancii de inves­titii Saxo Bank, cu se­diul cen­tral in Da­ne­mar­ca, esti­mea­za ca rata anuala a in­fla­tiei se va situa la 4,3%, in timp ce grupul italian UniCredit prognozeaza pen­tru Romania un nivel al in­fla­tiei de 4,2% la finele anu­lui in curs. Iar raportul Citi privind evo­lu­tia eco­no­miei ro­ma­nesti in 2010 pre­­ve­de pentru rata anuala a in­fla­tiei o re­du­cere de la 4,7%, cat a reprezentat in 2009, la 3,8% pentru anul in curs.

Nici in ceea ce priveste estimarile le­gate de avansul PIB, lu­cru­rile nu stau mai bine. Astfel, in com­pa­ra­tie cu as­tep­ta­rile autoritatilor de la Bu­curesti, care anticipeaza o crestere economica de 1,3% in 2010, agentia de eva­luare Moody’s estimeaza un avans de numai 0,5%. Iar eco­nomistii din cadrul Saxo Bank si UniCredit au prognozat cresetere eco­no­mi­ca de 0,5%, respectiv, 0,4% pentru Ro­ma­nia in 2010. Mai mult decat atat, Moody’s arata in raportul sau privind Perspectiva Ratingurilor Su­ve­ra­ne in Eu­ro­pa, pu­bli­cat miercuri, ca Ro­ma­nia va avea in 2010 un deficit bugetar de 6,8% din PIB, peste tinta stabilita de FMI.

Riscuri de implementare

Raportul Moody’s imparte statele ca­re au incheiat acorduri de finantare cu ins­titutiile financiare internationale in trei categorii, respectiv, tarile cu pro­gra­me de succes si cele care au castigat timp prin astfel de programe, dar nu este clar cum vor evolua dupa sfarsitul finantarii. Iar in cea de-a treia categorie sunt in­clu­se statele unde exista riscuri de im­ple­men­tare a programelor eco­no­mice sta­­bilite de institutiile financiare in­ter­na­tio­na­le.

In prima categorie, tarile cu pro­gra­me FMI care s-au dovedit un succes, Moody’s include Ungaria, Ar­me­nia si Belarus, iar in ce-a de-a doua sunt exem­pli­ficate Islanda si Letonia. Ro­ma­nia este in­cadrata abia in a treia ca­te­gorie, a sta­te­lor care au intrat in cri­za cu o situatie fi­nanciara relativ pre­ca­ra, ala­turi de Bos­nia si Ucraina. Astfel, auto­ritatile din tara noastra  trebuie sa convinga populatia ca principala prio­ri­ta­te sa fie re­zol­va­rea pro­­blemelor eco­no­mice, iar planul de re­for­me am­bi­tioa­se implica, din aceas­ta cauza, riscuri de implementare, se arata in raportul citat.

Derapajele fiscale, principalul motiv de ingrijorare

Cea mai mare temere legata de evo­lu­tia economica a Romaniei in 2010 este ignorarea sugestiilor venite de la FMI de catre autoritatile de la Bucuresti, sunt de parere specialistii inter­na­tio­nali, in con­tex­tul in care institutia este creditor de ultima instanta. Nivelul de toleranta al institutiei este mare, dar la un moment dat se poate opri.

Mai ales ca reformele FMI sunt necesare si rea­li­zabile, con­si­de­ra reprezentantii Saxo Bank, care arata ca estimarile pe care banca le face cu pri­vi­re la evolutia cur­su­lui valutar nu sunt le­gate de in­di­catorii fun­da­mentali la ni­vel economic, ci de primele de risc pen­tru Romania. Iar analistii UniCredit ara­ta ca de­ra­pajele de pe partea fiscala ra­man intre principalele riscuri pen­tru stat, avand in vedere rigiditatea chel­tuielilor so­cia­le si veniturile bu­ge­ta­re reduse in contextul performantei eco­no­mice sla­be. Mai ales ca una din pre­ve­derile principale inclusa in acordul incheiat de Romania cu FMI este ca de­ficitul bugetar sa nu depaseasca 5,9% din PIB in 2010.

Premisele unei evolutii pozitive

Pe de alta parte, analistii UniCredit noteaza ca a crescut probabilitatea implementarii unei res­truc­turari extinse a sectorului public, anuntata inainte de alegerile prezidentiale din toamna anului trecut, in contextul numirii unui nou Guvern. Iar reprezentantii Saxo Bank sustin ca, in cazul in care Romania indeplineste reformele cerute de FMI, leul se poate aprecia fata de euro si dolar in 2010. Mai mult decat atat, agentia de evaluare fi­nan­ciara Standard&Poor’s (S&P) estimeaza ca pers­pec­tiva ratingului de credit al Romaniei s-ar putea imbunatati odata cu apobarea in Parlament a bugetului pe 2010, care va debloca pachetul de finantare ex­ter­naade la FMI si Banca Mondiala.

Astfel, pers­pec­ti­va, care in prezent este negativa, se va im­bunatati daca finantele publice vor fi orien­tate catre consolidare, daca accesul sec­to­ru­­lui privat la finantare externa se imbunatateste si daca presiunile din sectorul bancar dispar, sustin re­pre­zentantii S&P.