Noua varianta a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice prevede ca antreprenorii si persoanele cu venituri din activitati independente vor plati contributii de asigurari sociale intre 220 de lei si 9.625 de lei daca venitul brut anual va fi de minimum 7.700 de lei. In cazul asociatilor si al actionarilor, in venitul brut intra atat dividendele, cat si sumele incasate din cesionarea partilor sociale sau a actiunilor detinute. Mediul de afaceri sustine ca nivelul CAS este cea mai mare problema.

Actionarii si asociatii firmelor private, PFA-urile si persoanele care realizeaza venituri exclusiv din drepturi de autor, conventii civile sau contracte de colaborare, care castiga, din aceste surse, un venit brut anual echivalent cu minimum patru salarii medii brute pe eco­no­mie vor fi obligate sa plateasca contributii de asigurari sociale (CAS) pe toate veniturile obtinute din aceste activitati, in limita a cinci salarii medii brute pe economie, dar nu mai putin de 220 de lei pe luna, potrivit celei mai recente variante a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, elaborate de Guvern.

Salariul mediu brut utilizat la fun­da­mentarea bugetului pe 2010 este de 1.836 de lei pe luna, iar ultima proiectie a Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) indica pentru 2011 (anul preconizat de autoritati pentru in­trarea in vigoare a noii legi a pensiilor de stat) un salariu mediu brut de 1.925 de lei. 

Rezulta ca per­soa­nele mentionate care realizeaza venituri in va­loa­re de cel putin 7.700 de lei anual (echivalentul unui castig lunar de 641,66 lei) vor trebui sa plateasca CAS in valoare de minimum 220,66 lei si pana la 9.625 de lei pe luna, dupa intrarea in vigoare a noii legi unice de pensionare, daca atat cota de CAS pentru conditii normale de munca, cat si coeficientul de ierarhizare 1 din Legea salarizarii unice vor fi mentinute la nivelurile actuale si in 2011. Gabriel Biris, partener al firmei de avocatura si consultanta fiscala Biris-Goran, sustine ca nu este o lege care trebuie criticata, in contextul in care pana acum s-au cautat modalitati cum sa nu se plateasca aceste contributii. In schimb, trebuie eliminate inadvertentele.

Pe de alta parte, mediul de afaceri afirma ca problema este de fapt nivelul CAS-ului prea ridicat si ca este o diferenta prea mare intre CAS si celelalte impozite. Toate categoriile mentionate da­to­reaza integral cota de contributie de asigurari sociale corespunzatoare conditiilor normale de munca, stabilita prin legea anuala a bugetului asigurarilor sociale de stat, odata ce au implinit varsta de 18 ani, se stipuleaza in proiect.                    

Venitul lunar asigurat este cel stabilit prin declaratia individuala de asigurare si care, anual, se regularizeaza pe baza de­cla­ratiei privind veniturile realizate, d­e­pu­sa la organele fiscale, daca diferenta dintre veniturile realizate si cele declarate este mai mare de 10%. In cazul asociatilor si actionarilor la firme private, in venitul brut intra atat dividendele, cat si sumele incasate din cesionarea partilor sociale sau actiunilor detinute. 

Spre deosebire de cei care incaseaza venituri din drep­turi de autor, contracte de colaborare si con­ventii civile si au si un contract de munca, celelalte categorii mentionate mai sus vor plati CAS pe veniturile amin­ti­te chiar daca au si carte de munca. De asemenea, in proiect se spune ca baza lunara de calcul si impunere a CAS pen­tru acesti asigurati nu poate fi mai mica decat valoarea coeficientului de ierar­hi­za­re 1, utilizat in Legea salarizarii unice. Po­trivit legii bugetului asigurarilor socia­le de stat pe 2010, promulgata recent de presedintele Romaniei,  CAS pentru con­di­tii normale de munca este de 31,3%. Coe­ficientul de ierarhizare 1 din Legea salarizarii unice - salariul minim pentru sectorul bugetar - este de 705 lei pe luna.

Taxa pune pe fuga investitorii

In prezent, sunt aproximativ 100.000 de PFA-uri si 600.000 de firme, insa pro­iec­tul de lege nu face nicio referire la im­pac­tul asupra mediului de afaceri. Du­mi­tru Beze, presedintele Aso­cia­tiei Inves­titorilor pe Piata de Capital (AIPC), a declarat pentru „Financiarul” ca „aceas­ta propunere este absurda, avand in ve­dere ca Romania este singura tara eu­ropeana care plateste impozite duble pe profit.” Introducerea acestei noi taxe ar duce la eliminarea ultimilor in­ves­titori straini si, de fapt, statul ar putea obtine efectul contrar, a adaugat Beze. In cazul in care legea ar fi adoptata astfel, din piata de capital romaneasca ar putea disparea investitorii persoane fizice, considera Adrian Lupsan, broker la Intercapital Invest.

„Cand intentiile politicienilor sunt din­colo de limitele bunului-simt si ale nor­malului, efectele nu pot fi decat deza­s­truoase. Romania ar putea fi singura tara fara investitori persoane fizice in actio­na­riatul companiilor. Iar putinii investitori mici prezenti pe piata de la Bucuresti ar migra catre alte piete unde taxele si impo­zitele se incadreaza in limitele norma­lu­lui”, a explicat Lupsan. La randul sau, Sep­timiu Stoica, presedintele Bursei Ro­ma­ne de Marfuri, considera ca aceasta pro­punere este absurda. „Contributiile la asigurarile sociale (CAS) sunt o forma de taxare pen­tru cei care au un venit salarial. Oricum, la noi dividendele sunt dublu im­po­zitate, pentru ca se impoziteaza o data profitul companiei si apoi dividen­dele acordate.

Culmea ridicolului

Cu o astfel de propunere se ajunge la culmile ridicolului”, a declarat Septimiu Stoica. Cat priveste piata de capital, pre­sedintele BRM considera ca efectul ar fi devastator. „Intr-o perioada in care ori­cum investitiile in piata de capital sufera o astfel de propunere ar fi o lovitura in­gro­zitoare, o absurditate si un abuz al sta­tului”, sustine Stoica. In opinia sa, aceste ma­suri de fiscalitate sunt impinse la extrem. Pe de alta parte, Stoica a pre­cizat ca „nu crede ca va trece un astfel de pro­iect, dar si ca gluma este una proasta”.