Mediul de afaceri considera ca, in lipsa unor masuri anticriza din partea Executivului, acesta ar trebui sa se orienteze spre absorbtia fon­du­ri­lor europene, cu care s-ar putea finanta pro­gra­me de relansare a economiei. Apre­cierile aces­­tora sunt in ton cu declaratia sefului mi­siu­nii FMI pentru Romania, Jeffrey Franks, care a declarat ca Guvernul de la Bu­cu­resti nu a luat masuri pen­tru a reporni motoarele eco­no­miei si i-a re­co­man­dat acestuia sa se con­­cen­­treze pe absorbtia fon­du­ri­lor europene pentru a investi in infrastructura si a re­lan­sa eco­no­mia. Managerii din „econo­mia reala” atrag aten­tia ca este ne­vo­ie de sim­pli­fi­carea pro­ce­du­ri­lor si de masuri adi­tio­nale, de na­­tura fiscala sau ad­mi­nis­trativa.

Toti oamenii de afaceri consultati de „Financiarul” s-au declarat de acord cu analiza lui Jeffrey Franks. Dan Muntean, directorul general al pro­duca­to­ru­lui de vinuri Cramele Hale­wood, spune ca, pen­tru repor­ni­rea economiei, sunt necesare inves­titiile majore facute de stat, de exemplu in infrastructura, reducerea ratei dobanzii de referinta a BNR, reducerea fisca­litatii si redu­ce­rea birocratiei, in special pentru impulsionarea societatilor mici si mijlocii de a crea noi locuri de munca. La aces­tea se adauga stimularea siste­mu­lui bancar pen­tru a reincepe acordarea de cre­dite si sti­mularea inves­ti­tii­lor straine. „Si, evident, cel mai usor de realizat, masura rele­va­ta de domnul Franks, care nu ne­­ce­sita ca Guvernul sa se im­pru­­mute la fel de mult”, a adau­gat Muntean.

Romeo Cosma, Managing Par­tner al societatii de avoca­tu­ra Cosma&Asociatii, spune ca sta­tul roman este lipsit de in­stru­­men­­­tele adecvate si de re­sur­sele finan­ciare pentru o im­plicare di­rec­ta si energica in economie, as­tfel incat aceasta sa repor­neas­ca. „Jeffrey Franks recomanda Exe­­cutivului o im­pli­care mai am­­pla in pro­ce­du­rile ad­mi­nis­tra­­tive de ela­borare si avizare a documentatiilor ne­ce­sare acce­sa­rii fondurilor eu­ro­pene, astfel incat sa faca posibila accesarea acestor fonduri la un nivel cat mai mare. Efortul Executivului ar fi unul birocratic, si nu unul structural”, a declarat Cosma.

De aceeasi parere este si Adrian Chebutiu, presedintele grupului industrial UCM Resita, care spune ca Guvernul trebuie sa mareasca gradul de absorbtie a fondurilor europene, prin numirea unor oameni calificati in functiile relevante si prin motivarea lor. „Data fiind situatia critica in care simt ca se afla economia romaneasca, atragerea de fonduri europene nu poate rezolva pe termen scurt aceasta problema. Din punctul de vedere al infrastructurii de proiect, Romania nu este pregatita sa aduca banii repede”, spune Chebutiu.

Acesta a explicat ca fondurile europene sunt o solutie doar pe termen mediu si lung, solutia pe termen scurt fiind indatorarea. „Trebuie adusi bani in tara, dar nu de la bancile din Romania. Acestea trebuie sa crediteze economia. Guvernul ar trebui sa aduca bani de la institutiile financiare internationale, pentru investitii, nu pentru salarii si pensii”, a afirmat Chebutiu. Acesta s-a referit la posibilitatea investitiilor in autostrazi, cai ferate sau hidrocentrale, rezolvand problemele sociale din bazinele miniere. „Sunt zeci de mii de oameni obisnuiti sa faca lucrari de geniu. Ar fi fericiti sa lucreze la suprafata, mai ales ca ar fi si o finalitate economica”, a mai spus Chebutiu.Nicolae Voiculescu, partener al fir­mei de consultanta Link Resource, spune ca finantarile de la UE au fost utilizate sub potential, de la data aderarii.

Ca solutii pentru repornirea economiei, Voiculescu invoca dezv­ol­tarea agresiva a proiectelor de infras­tructura finantate din fonduri euro­pene sau in parteneriat public-privat, intro­ducerea unui sistem de aprobare rapida a unor astfel de proiecte. Alte solutii ar fi externalizarea activitatilor neeficiente desfasurate in cadrul struc­turilor publice, catre prestatori privati si introducerea criteriilor de performanta a executiei bugetare. „De asemenea, se impune evaluarea impactului din 2009 si continuarea unor programe sectoriale ca «Prima casa» sau «Rabla» - cu extensia potentiala pentru masini agricole”, a mai spus Voiculescu.

Dobanzile mari - o piedica

Marius Gavrila, directorul general al companiei Mix Music, atrage atentia ca sumele necesare pentru cofinantarea proiectelor se obtin prin plata unor dobanzi foarte mari, dar admite ca fondurile europene reprezinta „singura sansa” pentru repornirea economiei.

Radu Cimponeriu, directorul gene­ral al CongrExpo Service, spune ca recomandarea lui Franks ar trebui extinsa, ca efecte, si in alte sectoare economice, nu doar in infrastructura. „Organismele responsabile de gestio­narea fondurilor structurale si de con­trolul modului in care sunt utilizate acestea au, adesea, opinii divergente asupra anumitor proceduri, sau nu au capacitatea de a trata diferentiat si intr-o maniera profesionala nevoile specifice ale solicitantilor de fonduri europene”, a spus Cimponeriu.

Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), a precizat ca reco­man­darea sefului delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, privind accesarea fondu­rilor europene, nu a tinut cont de incapacitatea Romaniei de a utiliza aceste fonduri. „Executivul a aprobat majo­rarea plafonului garantiilor guver­namentale de la 7 la 12 miliarde de lei, astfel incat autoritatile locale sa poata accesa linii de creditare pentru a sustine cofinantarea proiectelor din fonduri europene”, a spus Cristian Parvan. Acesta a precizat ca anul trecut au fost folosite numai doua miliarde de euro din fondul alocat garantiilor guver­namentale.

Programele de investitii vor demara doar din semestrul 2

Adriana Iftimie, directorul general al Patronatului Societatilor din Constructii, spune ca accesarea fondurilor europene ar putea fi o solutie pentru crearea de noi locuri de munca, dar ca aceasta optiune este mai mult una teoretica. „Pana anul trecut, Romania a reusit sa acceseze doar o mica parte din fondurile postaderare pe care le avea la dispozitie. In acest an, cu atat mai putin vom reusi sa folosim banii proveniti din aceasta sursa de finantare”, a precizat directorul patronatului din constructii. Acesta a precizat ca firmele isi pun putine spe­ran­te in programul de investitii publice.

Presedintele Asociatiei Romane a Antre­prenorilor din Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, a decla­rat ca fon­durile structurale reprezinta una dintre posibi­litatile de finantare cele mai dispo­nibile. „Opinia FMI este una fireasca, in conditiile in care aceste fonduri au un rol esential in conservarea si crearea de noi locuri de munca in constructii”, a spus Plosceanu.

Aproximativ 350.000 de persoane lucreaza in constructii. Chiar premierul a indicat ca jumatate din a doua si a treia transa de la FMI se va indrepta spre finantarea deficitului, ceea ce ar include si finantarea unor investi­tii, a mentionat presedintele ARACO. Insa acesti bani vin abia in luna martie. Primul trimestru este deja compromis din punct de vedere al finantarilor publice. Riscul este ca prima jumatate a anului sa fie compromisa, daca Execu­tivul nu va adopta masuri foarte rapid.

Un nou discurs sec al premierului

Guvernul a confirmat ieri, indirect, ca nu are un program anticriza concret si coerent. Premierul Emil Boc a venit in Parlament cu intentia anuntata de a prezenta prioritatile legislative ale Executivului. Discursul de mai bine de o ora rostit in fata deputatilor nu a fost altceva decat o reluare, in mare parte, a discursului de investitura, din luna decembrie. In primul rand, Emil Boc a tinut sa explice de ce insista ca Legea responsabilitatii fiscale sa fie adoptata pana la sfarsitul lunii martie (asa cum
s-a convenit cu FMI).

„Termenul este foarte important sa fie respectat, pentru ca acest act nor­mativ trebuie sa stea la baza adoptarii Bugetului de stat pe anul 2011. In plus, pana in luna mai trebuie adoptata strategia fiscal-bugetara 2011-1013, pro­iect extrem de important pentru asi­gurarea predictibilitatii chel­tuirii banului public”, a spus prim-mi­nis­trul. Precizarea vine in contextul in care mai multi lideri PSD si PNL au declarat zilele trecute, pentru „Finan­ciarul”, ca termenul fixat de Guvern pentru adoptarea Legii raspunderii fis­cale nu este unul realist, iar dezbaterile ar putea fi prelungite pe parcursul a doua-trei luni.

Critici dure din partea opozitiei

Discursul lui Emil Boc a atras critici dure din partea opozitiei. Atat liberalii, cat si social-democratii i-au reprosat prim-ministrului ca, in loc sa prezinte masuri clare anticriza, vine in Parlament sa faca „exercitii de retorica”. „Nici unul din proiectele de legi propuse de dum­neavoastra nu cuprinde masuri anticriza. Vorbiti de succesul programului «Prima casa», dar somerii nu pot sa-si cumpere prima casa din ajutorul de somaj”, a aratat deputatul PSD Cristian Dumitrescu. In opinia sa, Emil Boc a venit in Parlament sa prezinte de fapt „un mesaj politic al PD-L“, prioritatile legislative ale lui Traian Basescu si ale FMI. „Menirea dumneavoastra, ca sef al Executivului, era sa veniti astazi cu un program de masuri active pentru stavilirea crizei si, eventual, pentru relansare economica“, a aratat si fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Premierul Emil Boc a rostit un discurs similar si luni seara, in plenul Senatului.