Diminuarea treptata a subventiilor europene, reorientarea Politicii Agricole Comune catre dezvoltare regionala si lipsa de interes a autoritatilor aduc fermierii romani in pragul falimentului. Desi trebuia sa fie initiate noi scheme de ajutorare a agricultorilor, guvernantii au avut alte griji, iar Comisia Europeana nu a primit la avizat niciun proiect de sprijin pentru fermierii romani.

La finalul anului 2009 a expirat pe­ri­oada in care statul putea acorda sub­ven­tii de la bugetul national producatorilor agricoli romani prin care sa fie compen­sate diferentele fata de producatorii agricoli europeni. Din acest an agri­cul­torii romani nu vor mai beneficia de subventia pentru motorina, subventia pe cap de pasare, taurina, porc sau pe litrul de lapte, pentru creditul agricol pen­tru productie, de platile pentru cul­turi energetice (rapita, porumb, floarea-soarelui etc.) sau de subventii destinate horticulturii si industriei alimentare (legume sera, ciuperci, tomate, fructe etc.). Lista insa continua, lovind in ma­joritatea producatorilor romani. „Randa­mentul si productia se realizeaza cu teh­nologie, ingrasaminte, samanta perfor­- manta si soiuri adaptate la conditiile din Romania. De trei ani formele de sprijin financiar lipsesc cu desavarsire. Platile care se fac de doi ani de la Comisie vin cu intarziere, iar subventia la motorina nici nu se simte. Exploatatiile foarte mari reprezinta doar 7%-8% din suprafata cultivata, iar fermele de subzistenta sunt de la un hectar la maximum o mie, iar problemele financiare aici sunt destul de mari. In plus, seceta, lipsa irigatiilor si neacordarea la timp a banilor pentru calamitati se cumuleaza ca factori ne­gativi“, a explicat  presedintele Agrostar, Stefan Nicolae.

Micii fermieri rezistau doar cu banii de la UE

Reprezentantii Directiei Agricole Iasi cred ca decizia de a taia din radacini majoritatea subventiilor pentru fermieri si producatorii agricoli va reprezenta un adevarat „genocid agrar“. Chiar si cu ba­nii de la UE primiti cu intarziere, „multi dintre fermieri rezistau si reuseau sa faca profit doar cu ajutorul sub­ventiilor. Fara acest sprijin multi agri­cultori intra pe pierdere. Singura solutie pentru ei ar fi sa ridice pretul la carne, dar se vor izbi de concurenta celor din afara“, spune Eugen Ticau, directorul Directiei pentru Agri­cultura si Dezvol­tare Rurala (DADR) Iasi. Acesta a adaugat ca trebuie gasite cel putin cateva forme de sprijin, in caz contrar riscand sa asistam la un lung sir de falimente. „Fer­mierul roman este in faliment daca nu se va gasi o anumita forma de sprijin. Multe dintre fermele care s-ar putea inchide au fost realizate cu fonduri europene, iar banii ar putea fi rambursati in cazul in care investitiile nu sunt finalizate. Si astfel vor aparea necazuri in cascada“, a sustinut Ticau.

Cei mai afectati de noile masuri vor fi crescatorii de animale si de pasari

Producatorii reclama lipsa unor masuri compensatorii din partea Execu­tivului, desi acesta este unul dintre sec­toarele care ating performante similare tarilor din UE. Desi stiau ca aceste ajutoare vor disparea, pentru ca acesta a fost angajamentul statului roman in fata Uniunii Europene, unii tot nu vad cum vor rezista pe piata fara sprijin financiar. Deciziile sunt rezultatul angajamentelor pe care Romania si le-a luat inca din 2005, cand a acceptat ca din 2010 sa inceteze sa-si sprijine agricultura in mod intensiv. In plus, tot atunci a fost de acord ca ajutorul dat fermierului roman sa fie mult sub cel alocat unuia din Occident.

„Nu este o noutate ca aceste subventii nu vor mai fi acordate, dar reprezinta una dintre loviturile grele date cresca­torilor de pasari. In toate statele Uniunii Europene sunt sprijiniti fermierii sau producatorii agricoli. Nu ai cum sa faci fata pe piata daca un stat precum Ungaria subventioneaza pretul furajelor cu 20%, ceea ce influenteaza cu 70% costul de crestere al pasarii, in timp ce la noi nu se mai ofera niciun fel de sprijin“, a declarat Catalin Mihalache, director Rom Trading Iasi. El spune ca, incepand din acest an, crescatorii de pasari pierd subventia pe cap de animal in valoare de 1,6 lei/cap de pasare, precum si sub­ventia generala privind creditul agricol. Practic, la un calcul simplu, compania sa, care are o productie de 200.000 de pasari, in trei serii anuale, va trebui sa isi reduca din venituri cu 1,5 milioane de lei (in jur de 370.000 de euro anual).

Carnea de pui s-ar putea scumpi cu 15%-20%

Banii vor fi scazuti din profitul firmei, iar solutia la care se va ajunge este scumpirea produselor. „Daca pretul carnii in viu pana la 31 decembrie era de 3,5 lei, scazand subventiile va ajunge la 4,1 lei. Este o scumpire de 16%-20%“, a explicat Mihalache. Si presedintele Agri­cola Bacau, Grigore Horoi, a declarat pentru „Financiarul“ ca disparitia sub­ventiilor din 2010 va duce la o crestere a preturilor cu 15%, in timp ce la carnea de pui preturile se vor majora cu 25%. „Sin­gura solutie de compensare a influentei finan­ciare provocate de retragerea subven­tiilor o reprezinta cresterea pretului la raft cu aproximativ 25%“, a declarat Horoi. Presedintele Romali­menta, Sorin Minea, sustine ca aceasta ar fi o miscare gresita.

„Orice marire a pretului materiei prime s-ar putea sa fie un deserviciu adus chiar producatorilor de materie prima. Daca in UE nu se majoreaza pretul la materie prima, s-ar putea sa apara probleme“, a comentat pentru „Financiarul“ presedintele Roma­limen­ta, Sorin Minea.

Desi in 2009 piata carnii de pui a inre­gistrat o usoara crestere in volum, in com­paratie cu 2008, pretul mediu pe kilo­­gramul de carne are un trend des­cres­cator. In acest mo­ment, in contextul sca­derii accentuate a puterii de cum­pa­ra­re a populatiei ca efect al crizei econo­mi­ce, exista o ten­dinta de orientare a con­sumatorilor catre produse mai ieftine. „In consecinta, Agri­cola Bacau sustine cu fermitate necesi­tatea gasirii unor solutii alternative la subventiile ce vor fi eliminate incepand cu 1 ianuarie 2010. In acelasi timp, facem apel la toti partenerii de afaceri: furni­zori, finantatori si, mai ales, distribuitori sa gaseasca intelegere pen­tru situatia dificila pe care o traver­seaza industria noastra si sa sporeasca efortul de a gestiona eficient aceasta situatie“, a spus Horoi.

Subventii sub forma de compensatii

Abandonati de guvernanti, fermierii cauta solutii. „Una dintre propuneri ar fi sa se dea subventii, dar care sa nu fie sub forma de plata, ci compensatii cu datorii la stat. In acest fel responsabilizezi si producatorul, pentru ca va cauta sa aiba productie, sa aiba de plata TVA, sa nu mai vanda la negru“, a precizat patronul Rom Trading Iasi. Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a precizat la inceputul acestei luni ca exista posi­bilitatea acordarii unor forme de sprijin sectoarelor afectate de criza, in prezent aces­tea fiind evaluate, pentru a fi sta­bilite sumele. Referitor la restantele din 2009 din sectorul agricol, care se ridica la 900 de milioane de euro, Dumi­tru a afirmat ca acestea vor fi platite pana la sfarsitul lunii februarie.

Desi mai pu­tin afectati, si produca­torii agricoli spun ca politica actuala de spri­jin este una paguboasa pentru Roma­nia. „Stiam ca vor disparea aceste sub­ventii. Noi vom rezista, pentru ca am facut anumite investitii din fonduri euro­pene. Dar multi obtineau profituri nu­mai daca beneficiau de subventii“, a afir­mat Aurel Placinschi, presedintele Asociatiei Agricole „Moldova Tiganasi“. Disparitia subventiei pentru motorina i se pare total incorecta. „In toata Europa, fermierii pot cumpara motorina fara sa plateasca taxa de drum. Asa este si firesc. Vom fi nevoiti sa iesim in strada, ceea ce nu mi se pare normal“, spune Placinschi.

Cu ochii pe Ciolo

Analistii in agricultura spun ca numirea lui Dacian Ciolos pe postul de comisar al Agriculturii nu va servi prea mult Romaniei. „Toata lumea este cu ochii pe el, sa vada ce decizie va lua, daca va favoriza statul din care provine. Oricum, este o mare bizarerie sa numesti comisar dintr-un stat care a cunoscut cel mai mare esec in domeniul agriculturii din toata lumea”, ne-a declarat ana­listul economic Ilie Serbanescu, adau­gand ca agricultura se intoarce la era capi­talismului de jungla. „Bugetul Ministerului Agriculturii este de 10 miliarde de lei, din care cinci miliarde reprezinta plati de la UE, in timp ce trei miliarde sunt salarii. Raman doua miliarde pentru ajutoare, din care 1,8 miliarde sunt plati restante de anul trecut”, a explicat Serbanescu.