Proiectul de lege pentru majorarea pragului SIF la 5% ar putea primi astazi ultimul aviz consultativ in Parlament si urmeaza sa intre in dezbatere in Comisia de buget finante cel mai probabil saptamana viitoare, acesta fiind ultimul pas inaintea votului final. Iminenta deciziei din Parlament a amplificat tensiunile din jurul celor cinci societati, unde se invart interese atat ale unor fonduri straine, cat si ale unor investitori locali puternici sau chiar interesele unor politicieni.

Presedintii SIF-urilor, pe de o parte, sustin ca ridicarea pragului favorizeaza o posibila preluare ostila sau con­cen­trari de actionariat care s-ar putea fi­n­a­liza prin delistarea celor cinci societati, cele mai lichide companii ale Bursei de la Bucuresti. De cealalta parte, sustinatorii initia­tivei de majorare a pragului ii acuza pe sefii SIF-urilor ca incearca doar sa isi pastreze scaunele de conducere.

In Cehia, societatile rezultate in urma privatizarii in masa au trecut printr-un proces legislativ similar la sfarsitul anilor ’90, pragul fiind majorat initial de la 1% la 5%. In jurul anului 2000, dupa eliminarea oricarei res­trictii de detinere, „SIF-urile” cehesti au fost pre­luate treptat de investitori mari care in scurt timp au initiat procedurile de delistare. Unul dintre acestia este americanul Howard Golden, proprietarul grupului financiar Brookdale, care intrase pe pietele emergente est-europene inca de la inceputul anilor ’90. Golden a fost implicat in 2001 intr-un scandal financiar la Praga, fir­me­le sale fiind somate sa restituie 12 milioane de euro, suma imprumutata pentru pla­sa­men­te in SIF-uri care nu au mai fost realizate.

Principalele vehicule investitionale ale sale, Manhattan Czech Fund si Central European Pri­vatization Fund, se regasesc si in actio­na­ria­tele SIF Transilvania si SIF Banat Crisana. Anul trecut, in presa de investigatie de la Bucuresti au aparut informatii potrivit carora Howard Golden s-ar afla in spatele unui plan de preluare ostila a SIF-urilor romanesti, operatiune pe care o incearca la randul lor si alti investitori locali.

Vicepresedintele SIF Oltenia, Tudor Ciurezu, sustine ca in actionariatul SIF-urilor exista in prezent detinatori ilegali ale caror pachete ajung si la 10% si care se protejeaza reciproc prin intelegeri tacite. „Delistarea SIF-urilor ar fi un proces de durata, dar este posibila. Am semnalat acest pericol CNVM-ului si Parlamentului, dar ei con­sidera ca noi facem asta doar ca sa ne pastram scau­nele. Vom vedea ce va fi. Mai este si pe­ri­co­lul golirii de continut, adica scenariul in care ci­ne­va ar ajunge sa ­controleze SIF-urile si ar in­cepe sa vanda toate pachetele importante pe care le detinem in prezent. Sa ne uitam la ce s-a intamplat la Me­ca­ni­ca Rotes sau Vulturul Co­marnic de exemplu”, spune Ciurezu.                    

In pofida avertismentelor prese­din­ti­lor SIF, brokerii sunt destul de sceptici cu privire la o eventuala delistare, despre care spun oricum ca este imposibila in urma­torii sapte-opt ani. Totusi, ei acuza lipsa unei viziuni si a unor reglementari precise din partea statului, elemente care au ali­mentat constant epopeea pragului.

„Statul si politicienii incearca de fapt sa intervina acum ca sa regleze o greseala pe care au facut-o acum mai bine de 10 ani, atunci cand au fixat pragul la 0,1%. O socie­tate privata nu ar trebui sa aiba niciun fel de constrangeri, iar statul ar fi putut even­tual sa intervina prin alte mijloace, si nu asupra actionariatului. Ar putea spune ca SIF-urile nu sunt societati, ci fonduri de investitii, dar iarasi legislatia este proasta, pentru ca incadrarea SIF in categoria fon­duri nu este reglementata cum trebuie“, sus­tine Nicolae Gheorghe, presedintele ca­sei de brokeraj Rombell Securities. Nicolae Ghergus, seful Confident In­vest, este prin­tre brokerii care se opun unei eventuale eli­minari definitive a pragului.

„Pragul nu ar trebui eliminat, pentru ca totusi SIF-urile sunt societati care au fost constituite prin subscriptie publica, dar nici mentinut la 1%. Cred ca 5% este un nivel optim“, spune el. Ovidiu Fer, analist la Praga in cadrul Wood&Company, crede ca cea mai buna solutie pentru SIF-uri ar fi ca ele sa fie „de­s­chise“, chiar cu riscul sa ajunga sub con­tro­lul unor grupuri re­stran­se de investitori, asa cum s-a intamplat cu societatile simi­lare din Cehia.

„SIF-urile din Cehia au fost deschise in anii ’99-2000, cand au fost elimi­nate atat pra­gul, cat si discountul la care erau tran­zactionate. Au fost preluate de investitori straini sau chiar de locali cehi si ulterior delistate. Cred ca asa ar fi cel mai bine si in Romania, sa fie eliminate restric­tiile“, a conchis Ovidiu Fer.