Liderii celor 27 de state ale UE se vor intalni pe 25-26 martie intr-un Consiliu european a carui principala tema va fi Strategia Europa 2020. Acest proiect va trebui sa dea o directie Uniunii Euro­pene in urmatorii 10 ani, avand ca scop revenirea la o crestere sustenabila.

Momentul este foarte sensibil, intru­cat apare intr-o perioada de recesiune, in care guvernele adopta solutii pe cont propriu. In plus, Strategia 2020 va suc­c­e­da proiectului cunoscut drept Agenda Lisabona, care si-a propus, pana in 2010, transformarea UE in cea mai com­peti­tiva economie din lume, bazata pe cunoastere - adica pe cercetare si educa­tie. Agenda Lisabona a insemnat un esec rusinos.

Propunerea Comisiei Europene induce cateva directii: investitii in cerce­tare si dezvoltare pentru marirea pro­ductivitatii, reforme in educatie, pentru ca oamenii sa-si gaseasca de munca mai usor, si masuri pentru o crestere econo­mica mai ecologica. Pana in decembrie, este o perioada de reflectie si de nego­cieri. Romania si-a stabilit prio­ritatile pe care le va sustine in conturarea Stra­tegiei 2020, dupa cum a reiesit dintr-un discurs tinut in luna ianuarie de minis­trul Bogdan Manoiu, seful Depar­ta­men­tului pentru Afaceri Europene (DAE). Pro­gra­mul Romaniei a fost elaborat anul trecut, guvernul fiind condus si atunci de actualul premier Emil Boc.

Locul 149 din 183, la taxe

La nivel european, Romania sustine din vorbe „asigurarea climatului necesar pentru dezvoltarea afacerilor si conso­lidarea mediului privat, in special a intreprinderilor mici si mijlocii”. Masu­rile propuse sunt reducerea sarcinilor administrative si promovarea unor reglementari de calitate.
Politica interna a guvernului a dus insa la sufocarea mediului privat, in special a intreprinderilor mici si mijlocii. Astfel, instabilitatea fiscala a determinat marirea sarcinilor administrative.

La un nivel mai larg, modificarile din acest an ale Codului Fiscal au pus o presiune foarte mare pe mediul privat, afectat deja de scaderea pietei. De exem­plu, obligarea companiilor de a plati anticipat o parte din impozitul pe profit, fara a avea siguranta ca vor iesi pe profit, si introducerea impozitarii cu 16% din profit sau a impozitului minim.

Intr-un raport recent al Bancii Mon­diale, Romania apare pe locul 149 din 183 de state la capitolul platii de impo­zite si taxe. Numarul mediu de taxe este de 113, pentru plata carora o com­panie aloca 202 ore.

Comportament „surprinzator”

De asemenea, Romania sustine „adaptarea competentelor lucratorilor la cerintele pietei muncii si auto­anga­jarea” ca solutii pentru combaterea seg­men­tarii pietei muncii. In plan con­cret, prin eliminarea impozitarii micro­intre­prinderilor cu 3% din veni­turi, guvernul Boc a pus piedica celei mai folosite solutii pentru autoangajare. In plus, prin introducerea impozitului forfe­tar, sute de mii de firme mici, in general cu un singur angajat, au fost inchise.

Intr-un raspuns trimis in scris, DAE arata ca Strategia se va aplica din 2011, in timp ce masurile fiscale ale guver­nului de la Bucuresti „reflecta conjunc­tura de criza economica globala ac­tu­ala si se inca­dreaza in stra­tegia de reasezare a eco­nomiei Ro­ma­niei pe un curs ascen­dent”. 

Consultantul Romeo Cosma, Mana­ging Partner al societatii Cosma&Aso­ciatii, spune ca multe dintre ma­surile actualului guvern vin in contradictie cu ideile Stra­tegiei Europa 2020. „Ma refer, in principal, la masurile fiscale ce afec­teaza micro­intreprinderile. Acest com­portament este cel putin surprin­zator, deoarece initierea consultarilor in ve­derea adoptarii Strategiei 2020 a avut loc ca urmare a manifestarii plenare a efectelor crizei financiare ce a marcat intregul an 2009”, a declarat Cosma.

Nu exista o strategie

Vasile Puscas, fost sef al DAE si negociator-sef in relatia cu UE, spune ca nu exista o conduita strategica a guver­nelor sau a partidelor, fapt care face Romania impredictibila in procesul integrarii europene. „Exprimarea unei viziuni si elaborarea unor strategii nu se afla pe agenda de lucru a liderilor din Romania, asemenea misiuni fiind ade­sea transferate unor administratori, biro­crati, sefi peste cate un birou de lemn. De ce? Pentru ca prezentarea unei viziuni, a unor strategii inseamna si asumarea lor, inclusiv a respon­sabilitatii de realizare a celor expuse. Or, un biro­crat, asa-zis «specialist», nu are asemenea responsabilitati, de unde si frecventa inlocuire a obiectivelor prin mijloace si caderea in desuetudine a optiunilor strategice”, a afirmat Puscas.

Aceasta atitudine a apa­rut pe fondul obisnuintei tuturor guvernelor de a zice una si de a face alta, atat in relatia cu cetatenii, cat si cu partenerii comunitari. In plus, sustinerea unor inte­rese inguste si imediate duce la omiterea interesului comunitar.

„Cred ca nu sunt putini aceia care regreta ca Ro­mania a aderat la UE, in conditiile in care ei nu pot face ceea ce vor si se simt constransi de regle­mentari supli­me­ntare si de monito­riz­a­rile per­manente ale institutiilor co­mu­ni­tare”, a mai spus Puscas.