Controversele din jurul contractului de construire a Bibliotecii Nationale se tin lant, de aceasta data firma castigatoare a licitatiei initiale, de 70 de milioane de euro, a mai pus mana pe un nou contract pentru acelasi obiectiv de 35 de milioane de euro. Metoda este clasica: se negociaza cu acelasi castigator invocandu-se ca numai acesta putea sa ofere un anumit serviciu sau bun din motive de exclusivitate, ca si cum turnarea de beton sau montarea unor instalatii electrice ar fi patente sau marci inregistrate ale vreunui constructor anume.

Aedificia Carpati, detinuta de omul de afaceri Petre Badea, se salveaza prin contracte publice in plina criza econo­mica care a ravasit piata constructiilor.

Cele doua contracte de pana acum pentru modernizarea Bibliotecii Natio­nale, intrate in portofoliul Aedificia Carpati, depasesc cu 10% cifra de afaceri pe ultimii trei ani a firmei lui Badea.

Clasic romanesc: suplimentare a contractului prin negociere ulterioara

Ingenioasa metoda de a pune mana pe bani publici fara sa fii in competitie cu nimeni se numeste negociere cu un singur ofertant pentru ca lucrari­le/pro­dusele/serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice. Aedificia Carpati a pus mana in aceasta saptamana pe un  nou si generos contract public de 35 de milioane de euro, pentru executie lucrari de punere in functiune a intregului ansamblu Biblioteca Nationala, prin integrarea corpului Aula si a corpului tehnic.

Oficialii Ministerului Culturii, care au si organizat procedurile de atribuire, nu s-au mai deranjat sa faca o licitatie in urma careia sa poata compara preturi, sa incurajeze competitia din piata cons­tructorilor si sa permita oricui doreste sa incerce sa castige acest contract, ci pur si simplu l-au dat celor de la Aedificia Carpati. Compania a castigat anul trecut in urma unei licitatii puternic contestate un contract de 70 de milioane de euro pentru executia lucrarilor de refa­cere, reamenajare si refunc­tionalizare la Bibli­o­teca Nationala.

„S-a ales in confor­mi­tate cu dispo­zitiile art. 122, litera b), din OUG 34/2006,  modificata „atunci cand, din motive tehnice, artis­tice sau pentru mo­tive lega­te de protectia unor drep­turi de exclusivitate, contractul de achizitie pu­blica poate fi atribuit nu­mai unui anu­mit operator eco­nomic”, alegerea procedurii de realiza­re/fi­na­lizare a contractului de executie „Ne­gociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare”, sa se realizeze cu Aedificia Carpati, contractan­tul/execu­tantul lu­cra­rilor care se afla in derulare”, spune Bogdan Trambaciu, directorul Unitatii de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.

Oficialii Culturii risca si merg mai departe aparan­du-si alegerea negocierii pentru acest contract in locul unei licitatii deschise, printre motivele invo­cate, pentru ca doi antre­pre­nori sa nu coexiste pe acelasi santier enumerand: asigu­rarea masurilor de protec­tie a muncii, asigurarea contro­lului accesului personalui, asigurarea masurilor pen­tru prevenirea si controlul incen­diilor etc.

Logica celor de la Cultura e simpla: ai castigat un contract public la un moment dat la o anumita valoare, atunci inseamna ca orice alte lucrari ulterioare le vom da la nesfarsit castigatorului initial pentru ca, nu-i asa, doar el stie si doar el poate asigura continuitatea lucrarilor. In virtutea acestei logici, licitatiile pentru o lucrare de 100 de lei se pot face initial pentru 50 de lei, iar restul sa fie dat prin negociere directa. „Avand in vedere faptul ca, din  punct de  vedere tehnic,  parterul Bibliotecii si al Aulei este un spatiu neintrerupt, deschis pe toata lungimea cladirii, toate fini­sajele (pardoseli, pereti, plafoane) trebuie realizate unitar, cu aceleasi mate­riale, aceeasi tehnologie, in aceleasi pale­te coloristice si trebuie receptionate inte­gral”, suna un alt motiv al Cul­turii pentru care nu s-au mai deranjat sa faca licitatie. Cu aceasta logica, Aedi­ficia Car­pati ar trebui angajata, fara niciun fel de licitatie, sa realizeze lucra­rile pentru bibliotecile din toata Roma­nia in urma­torii 100 de ani. Sa fi fost santierul Biblio­tecii Nationale singurul din lume unde doua firme ar fi putut lucra in acelasi timp?

Oficialii Aedificia Carpati nu si-au formulat, pana la inchiderea editiei, un punct de vedere pe marginea modului in care au castigat acest ultim contract.

Cultura joaca dupa cum canta Aedificia Carpati

Potrivit controalelor autoritatilor de monitorizare a achizitiilor publice, in acordarea contractului de 35 de mili­oane de euro, oficialii Ministerului Culturii au jucat dupa o piesa pusa in sce­na de reprezentantii Aedificia Car­pati. „Autoritatea contractanta a initiat procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, invocand motive de natura pur tehnica, motive ce le-au fost semnalate de ofer­tan­tul Aedificia Carpati, ofer­tant ce cunostea aspec­tele sesizate de la data licitatiei deschise orga­ni­zate pentru Biblioteca Na­tio­nala si care a avut po­si- bilitatea semna­larii aces­tora la acel mo­ment prin solicitarea de clarificari, lucru pe care nu l-a facut”, se arata intr-o nota de control a au­to­ritatilor de moni­to­rizare a achizi­tiilor pu­blice.

Mai mult, re­prez­entantii Culturii au fost pacaliti sau s-au lasat pacaliti si de proiectant. „Proiec­tantul Carpati Proiect, prin faptul ca a livrat proiectul in doua parti la termene diferite fara a preciza sau atentiona autoritatea contractanta cu privire la caracterul unitar al intre­gului proiect, a indus acesteia ideea ca proiectul poate fi realizat in doua parti”, se arata in aceeasi nota.

Practic, Cultura, desi avea un Memorandum aprobat de prim-minis­tru inregistrat cu nr. 834/22.04/2009 in care sumele necesare pentru finan­tarea Bibliotecii nationale sunt de 106,5 milioane de euro, s-a facut ca are doua lucrari: una de 70 de milioane de euro pe care a dat-o catre Aedificia in urma unei licitatii foarte contestate si cea de-a doua, de 35 de milioane de euro, pe care i-a dat-o in aceasta saptamana ace­leiasi firme, fara sa mai faca vreo licitatie.

Record mondial absolut: 2.410 pagini citite in doua ore de doi oameni

Doi dintre membrii Comisiei de evaluare au stabilit la momentul depu­nerii actelor pentru acordarea aces­tui ultim contract un record mondial ab­solut: au reusit sa citeasca 2.410 pagini, cat avea propunerea tehnica, in doua ore, ba chiar au intocmit o nota inre­gistrata sub numarul 2.259/03.12.2009.

Dupa ce li s-a atras atentia ca nu e posibil fizic acest record, Comisia de evaluare a decis sa continue procedura cu sedinta de negociere, invitand in sala repre­zentantii Aedificia Carpati.

Dupa ce au taiat 100.000 de euro din valoarea contractului (ca si cum criza de pe piata constructiilor se poate lasa la un ase­menea contract doar cu o asemenea scadere a preturilor), afacerii i s-a dat girul final dupa ce Aedificia castigase licitatia de 70 de milioane de euro cu o oferta cu sase milioane de euro mai mare decat firma clasata pe locul 2.

Aedificia Carpati a pus mana pe contractul de 35 de milioane de euro in nu mai putin de patru luni: 27.11.2009 - initierea proce­durii, 11.02.2010 - semnarea con­tractului. Niciun competitor nu i-a stat in cale.

Clasic romanesc: din 106,5 mili­oane de euro, valoarea lucra­rilor de moder­nizare a B­iblio­- ­tecii Natio­nale, o treime s-au dat prin negociere directa, iar restul printr-o licitatie puternic contestata.