ANAF apeleaza din ce in ce mai des la instituirea de masuri asig­u­ra­torii asupra firmelor cu datorii, pentru a se asigura ca patronii acestora nu vor disparea cu banii. In 2009, valoarea bunurilor puse sub sechestru a crescut la 2,371 miliarde de lei. Presedintele ANAF, Sorin Blejnar, spune ca rezistenta la control a crescut pe masura verificarii domeniilor ocolite pana acum.

Multi agenti economici incearca sa evite plata datoriilor catre stat prin de­clararea insolventei, practica care s-a accen­tuat de la inceputul crizei econo­mice. Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) incearca sa tina sub con­trol fenomenul prin instituirea de ma­suri asiguratorii asupra bunurilor firmelor, pentru a fi sigura ca va mai reusi sa recupereze ceva. „Atunci cand am avut indicii temeinice ca debitorii vor incerca pe parcursul proceselor, care se intind pe un an, pe doi ani, sa-si risipeas­ca averea, sa-si instraineze acti­vele, am instituit masuri asigu­ratorii”, a spus Sorin Blejnar, presedintele ANAF. Anul trecut, valoarea bunurilor aflate sub sechestru a crescut in total de aproape patru ori fata de 2008. Unul din motive este acela ca Garda Financiara a primit in a doua jumatate a anului 2009 atributii pentru a aplica masura seches­trului la firmele cu datorii. Practic, pana atunci comisarii mergeau pe teren, constatau ca s-au produs nereguli la unii dintre agentii economici verificati, dar nu puteau lua nicio masura pentru recuperarea prejudiciilor, iar firmele respective intrau in insolventa. Pana la finele lui 2009, au fost sechestrate bu­nuri in valoare de 423,3 milioane de lei. De asemenea, in urma inspectiilor fis­cale efectuate de ANAF, au fost instituite masuri asiguratorii de 1,948 miliarde de lei, in crestere cu 215,2% fata de anul 2008. In total, sechestrele puse de ANAF, atat prin inspectia fiscala, cat si prin Garda Financiara, s-au ridicat la suma de 2,371 miliarde de lei. In 2008, prin ma­suri asiguratorii au fost blocate bunuri in valoare de 618 milioane de lei.

S-a accentuat rezistenta la control

ANAF a stabilit anul trecut, prin inter­mediul inspectiei fiscale, ca agentii economici verificati si depistati cu nere­guli in activitate ar trebui sa plateasca la buget obligatii suplimentare in suma de 6,082 miliarde de lei. Nu se stie insa cati bani vor fi efectiv incasati de ANAF deoarece o mare parte a celor controlati au contestat masurile aplicate. De altfel, premierul Emil Boc a cerut o analiza in acest sens, sustinand ca are informatii potrivit carora unele dintre procesele verbale sunt intocmite intentionat in mod eronat pentru a putea fi anulate in instanta. „Pe masura ce noi am intrat in niste segmente neverificate, rezistenta la control a celor verificati s-a accentuat“, spune presedintele ANAF. Sorin Blejnar a dat ca exemplu situatia persoanelor fizice care au tranzactionat imobile inainte de anul 2008 si care nu au platit TVA. In 2009 au fost efectuate 297 de inspectii fiscale pe aces­te segment si s-au sta­bilit obligatii supli­­mentare de 285,1 mili­oane de lei. „Majo­ritatea per­soanelor din acest do­me­niu verificat de catre noi, chiar daca nu s-au inregistrat ca platitori de TVA, cu toate ca le­gea prevedea acest lu­cru, cu toate ca aveau pr­o­ceduri, aveau nor­me, incearca acum, cre­an­du-si o asociatie de pre­venire a abu­zurilor fiscale, sa arunce in deri­zoriu actiunea noas­tra, sa ne acuze in per­ma­nen­ta de abuzuri, ca avem interese sa-i pro­te­jam pe unii dintre ei. Aceste lucruri sunt spuse, in opinia mea, tocmai pentru a ne discredita sau a ne demotiva sa facem aceste verificari“, sustine seful ANAF.

„DNA”-ul agentiei va semnala Finantele

Ministerul Finantelor a luat decizia constituirii unei structuri care sa cen­tralizeze toate informatiile despre eva­ziu­nea fiscala de la Garda Financiara, Au­­to­ritatea Nationala a Vamilor si direc­tiile generale ale Finantelor Pu­blice. Prese­din­te­le ANAF, Sorin Blejnar, spune ca ser­vi­ciul este deja functional de apro­ximativ doua, trei saptamani. „Rolul aces­tui com­par­timent va fi de omoge­niza­re a tuturor informatiilor si va tre­bui sa-mi traga mie un semnal sau domnului ministru, sa se spuna ca o societate comer­ciala face in mod repetat obi­ectul unor veri­fi­cari care trebuie sa ne duca cu gan­dul ca avem organe de con­trol paralele si, de ce nu, care folosesc exce­sul de zel, sau exista so­cietati comerciale care nu sunt verificate o perioada foarte inde­lungata de timp”, a declarat Sorin Blejnar. ANAF vrea sa introduca in legislatia fiscala posi­bilitatea efectuarii contro­lu­lui indi­rect al firmelor, pentru a reduce astfel evaziunea fiscala. O alta prioritate a acestui an este moni­to­ri­za­rea la frontiera a achizitiilor intraco­mu­ni­tare si extin­derea controa­lelor operative la firmele implicate in comertul cu pro­duse acci­zabile. „Vom dezvolta si mo­der­niza sis­temul imple­men­tat de supraveghere si control al mis­carii produselor accizabile EMCS-RO. A fost pus in functiune la 15 ianuarie 2010, iar de la 1 aprilie 2010 toate tarile Uniunii Euro­pe­ne sunt obligate sa implementeze acest sistem de urmarire si control al pro­du­selor accizabile. Ne va fi mult mai usor sa vedem destinatiile si miscarea aces­tora“, a spus presedintele ANAF, Sorin Blejnar.

ANAF a stabilit anul trecut, prin intermediul inspectiei fiscale, ca agentii economici verificati si depistati cu nereguli in activitate ar trebui sa plateasca la buget obligatii suplimentare in suma de 6,082 miliarde de lei. Nu se stie insa cati bani vor fi efectiv incasati de ANAF deoarece o mare parte a celor controlati au contestat masurile aplicate.