Anul trecut, numarul titlurilor de publicatii cotidiene din Romania s-a redus cu 33, din care 25 de pu­blicatii in limba romana. In acelasi timp, potrivit Institutului National de Statistica (INS), tirajul publi­ca­tiilor cotidiene s-a redus cu 23,9% in 2009 comparativ cu 2008. Si numarul revis­te­lor s-a diminuat cu 143 de titluri anul tre­cut, pe piata mai ramanand 1.389 de astfel de titluri, majoritatea fiind destinate publi­cului de specialitate.

Anul trecut, potrivit unui raport al INS, numarul titlurilor publicatiilor coti­diene s-a redus, la nivel national, cu 33 fata de 2008, ajungand astfel la 130 de titluri. O scadere mai accentuata s-a inregistrat la publicatiile cotidiene in limba romana, nu­marul acestora diminuandu-se de la 143 la finele lui 2008 la 118 la finele lui 2009. In acelasi timp, numarul publica­tiilor cotidiene in limba maghiara s-a di­minuat cu un titlu, ajungand la 11, pe cand numarul titlurilor in alte limbi decat cea maghiara sau romana (germana, ita­li­ana, franceza, slovaca sau engleza) s-a re­dus cu 7, pe piata ramanand doar o astfel de publicatie. Trebuie amintit ca, dupa limba publicarii, 90,8% din publicatiile cotidiene au fost, la finele anului trecut, in limba romana, 8,4% in limba maghiara si 0,8% in alte limbi. Potrivit INS, anul trecut, din cele 558 de societati comer­ciale cu activitate editoriala, 252 au pu­bli­cat ziare cotidiene si necotidiene, 271 au publicat reviste, pe cand 35 au pu­blicat atat ziare, cat si reviste.

Tirajele, in declin accentuat

In acelasi timp, numarul publicatiilor necotidiene (cu aparitii saptamanale, lu­nare, anuale sau cu frecventa neregu­lata) s-a diminuat cu 101 titluri pe parcursul anului trecut, ajungand la 194. Cea mai mare scadere s-a inregistrat la publicatiile in limba romana, din cele 269 existente la finele anului 2008 ramanand pe piata doar 176. Din acestea, 107 titluri erau sap­ta­manale (fata de 179 la finele lui 2008).

Publicatiile necotidiene in limba romana reprezinta 90,7% din numarul total al acestui gen de aparitii, pe cand 8,8% sunt in limba maghiara si numai 0,5% in alte limbi. Si tirajele au cunoscut un recul accen­tuat anul trecut comparativ cu anul prece­dent, ajungand, in cazul publica­tii­lor zilnice, la un nivel anual insumat de 400.394.000 de exemplare, la nivel natio­nal. Scaderea in acest caz este de 19,35% fata de nivelul inregistrat in anul 2008. Un declin mai accentuat, de 26,3%, s-a produs in cazul publicatiilor cu o alta frecventa de aparitie decat cea zilnica, pana la un nivel insumat de 36.436.000 de exmplare. In schimb, s-a majorat cu 115,3% tirajul publi­catiilor cu frecventa neregulata, pana la 10.763.000 de exem­plare, anul trecut.

Aparitii neregulate la tarabe

Numarul titlurilor de reviste aparute anul trecut s-a dminuat cu 143 fata de 2008, ajungand la 1.389. Potrivit INS, revis­tele in limba romana au repre­zentat 78,7% din total publicatii perio­dice, pe cand 4,7% au fost in limba ma­ghiara si 16,6% cele in alte limbi. Dupa frecventa de aparitie, 18,7% din numarul total de titluri au fost reviste anuale, 24,8% semestriale sau trimes­triale, in timp ce 19% au fost lunare. In acelasi timp,  un procent de 27,9% din total reviste publicate au avut o frecventa neregulata de aparitie. Numarul revis­telor care au aparut pe piata la intervale neregulate de timp a crescut  cu 87% fata de 2008, ajungand la finele anului trecut la 387 de astfel de publicatii.

55,9% dintre reviste, destinate publicului de specialitate

Tirajul anual al publicatiilor perio­dice (ziare si reviste) a fost in anul 2009 de 99.952.000 de  exemplare, in scadere fata de anul 2008 cu 14.122.000 de exemplare. Daca tirajul publicatiilor in limba romana s-a diminuat, cel  al  revistelor in limba ma­ghiara s-a majorat cu 40.000 de  exem­plare. Dupa segmen­tul de piata caruia i se adre­seaza, majo­ritatea revistelor care apar in tara sunt destinate publicului de spe­cia-
litate (55,9% dintre titluri). Din cele 1.389 de reviste care au mai aparut in 2009, 183 sunt destinate copiilor si tiner­e­­tu­lui (inclusiv cele de benzi desenate si ilus­tratii). Numarul acestora a crescut, po­trivit INS, cu 110 publicatii comparativ cu 2008. De altfel, si numarul de reviste ale sin­­dicatelor, partidelor politice si asocia­tii­lor s-a majorat anul trecut com­parativ cu 2008 de la 13 la 25 de astfel de publicatii.

Peste 1.200 de ziaristi ramasi pe drumuri

Piata autohtona de publicitate a pierdut anul trecut aproximativ 40% fata de anul de varf 2008, printul fiind cel mai afectat mediu. Ca urmare, pe fondul sca­derii vanzarilor si al incasarilor din pu­blicitate, majoritatea companiilor media au recurs la masuri de criza - reducerea salariilor si disponibilizari. Cel mai afectat a fost printul, numarul ziaristilor dispo­ni­bilizati depasind 1.200, la nivel national, potrivit estimarilor lui Cristi Godinac, pre­sedintele FRJ Media-Sind. La nivel central, 2010 a fost anul disparitiei de la tarabe a unor publicatii precum „Business Stan­dard” si „Cotidianul”, apartinand Reali­ta­tea Catavencu. La randul sau, Ringier a renuntat la publicatia gratuita „Compact”, fiind luata si masura reducerii numarului de personal si al colaboratorilor „Evenimentul Zilei”.

Publimedia International, divizia de publishing a MediaPro, a re­nun­tat, in iunie,  la editiile tiparite a patru publicatii locale, respectiv „Clujeanul”, „Hune­doreanul”, „Ieseanul” si „Biho­reanul”. Tot la nivel local, compania Euro­pean Media Investment AG (EMI), afiliata grupului elvetian Goldbach Media, a anuntat, in vara anului trecut, retragerea din actionariatul Companiei de Media SA, editorul ziarelor „Monitorul de Cluj”, „Monitorul de Sibiu”, „Monitorul de Me­dias” si „Monitorul de Alba”, iar „Ziarul de Braila” a disparut subit de pe piata.

Inapoi cu sase ani

Nici la nivel international situatia nu este mai buna pentru publisheri. De exemplu, potrivit unui raport al OECD  (Organizatia  pentru Cooperare si Dez­vol­­tare Economica) majoritatea publi­she­rilor din statele membre au inceput inca din 2008 sa resimta efectele crizei eco­nomice,  confruntandu-se cu scade­rea veniturilor din publicitate, cu decli­nul vanzarilor si al titlurilor, potrivit ra­portului „The evolu­tion of news and the internet”.

Criza econo­mica din in­dus­tria presei era deja „anuntata” de sca­de­rile din tarile dezvol­tate, cel mai rele­vant exemplu fiind dat de SUA,  care in perioada 2004-2008 au punctat o scadere a valorii pietei de profil de 20%, fiind urmate de Japonia cu -9%, Marea Br­i­tanie cu -7%, Canada cu -2% si Olanda cu -1%. Aproxi­ma­tiv 20 din 30 de tari membre OCDE se confrunta si in prezent cu scaderea audientei presei, numarul de cititori fiind mai mic in ran­dul tinerilor care tind sa acorde o aten­tie diminuata prin­tului.

Cu toate ca in perioada 2004-2008 au fost inregis­trate si majorari ale pietei de profil, cele mai mari cresteri fiind in Turcia (+50%) si Grecia (+35), in 2009 toate tarile membre OCDE s-au confrun­tat cu diminuari drastice, aproape 50% din acestea punctand reducerea valorii pietei presei sub nivelul inregistrat in 2004. De exemplu, valoarea pietei presei din SUA s-a diminuat cu 34% in 2009 fata de nivelul din 2004, in timp ce piata din Marea Britanie a punctat un declin de 22%, iar cea din Japonia de 18%.

Noi provocari la orizont

Cristi Godinac, presedintele FRJ Media-Sind, a declarat pentru „Financiarul” ca de la inceputul anului si pana in prezent nu stie sa se fi inchis vreo redactie, insa numarul disponibilizarilor in presa a crescut. „Probabil pana la sfar­situl anului vom ajunge la aproximativ 6.000 de jurnalisti ramasi fara loc de mun­ca”, estimeaza Cristi Godinac. Acesta pre­ci­zeaza ca noua ordonanta care va im­po­zita drepturile de autor va repre­zen­ta una dintre cauzele reducerilor de per­son­al din zona mass-media. „In presa lo­cala, si nu numai, exista pericolul ca angajatorii sa foloseasca exclusiv contracte de drepturi de autor si atunci ziaristii ar deveni toti freelanceri”, mai spune presedintele FRJ Media-Sind. (B.N.)