Muncitorii care lucreaza in strainatate au trimis in tara in 2009 doar 3,026 miliarde de euro din cauza cresterii somajului, fata de 5,156 miliarde de euro in 2008. Dupa lovitura data de criza, Comisia Europeana vine cu doua propuneri menite sa faciliteze accesul lucratorilor sezonieri si specialistilor din tari terte pe piata fortei de munca din Uniunea Europeana. CE motiveaza propunerile cu necesitatea companiilor de a avea oamenii potriviti.
„Capsunarii” trimiteau in tara miliarde de euro pana cand criza a facut ca somajul sa explodeze, in Spania rata ajungand la aproape 20%. In 2009, muncitorii care lucreaza in strainatate au trimis in tara 3,026 miliarde de euro, reprezentand doar 2,6% din Produsul Intern Brut. Suma totala a scazut cu 2,13 miliarde de euro (41,31%) fata de anul anterior, cand acestia au trimis in tara 5,156 miliarde de euro, bani care reprezentau 3,76% din PIB. Declinul a inceput insa odata cu criza, avand in vedere ca in 2007 banii trimisi in tara de catre cei care lucrau in strainatate reprezentau 4,1% din PIB (4,989 miliarde de euro). Productivitatea si castigurile celor care lucreaza peste hotare contribuie nu numai la reducerea saraciei, ci si la acoperirea deficitului contului curent. La randul lor, Investitiile Straine Directe (ISD) au scazut, insumand doar 4,89 miliarde de euro in 2009, cu 45,6% mai putin decat in 2008, cand ISD au totalizat noua miliarde de euro. In primele cinci luni din 2010, deficitul contului curent s-a plasat 2,865 miliarde de euro, in urcare cu 45,7% fata de perioada similara a anului trecut. Acesta a fost finantat, in perioada ianuarie-mai 2010, in proportie de 50% prin investitii directe ale nerezidentilor in Romania, care au insumat 1,433 miliarde de euro, in scadere cu 31,5% fata de aceeasi perioada din anul precedent.
Romania va fi cea mai afectata
Daca aceste scaderi au fost determinate de criza si somaj, iar multi dintre „capsunari” au devenit din investitori someri care isi cer drepturile, este posibil ca banii trimisi in tara sa contribuie si mai putin la acoperirea deficitului. In 2008 si 2007, principalele coridoare pentru remiteri au fost Spania-Romania si Italia-Romania, iar tara noastra este a doua in UE, dupa Spania, cu cea mai ridicata valoare a remiterilor anuale. De asemenea, in majoritatea statelor membre sumele care ies din tara pentru lucratorii de alta origine sunt mai mari decat cele care intra in tara de la cei care muncesc peste hotare. In schimb, Romania este printre putinele tari cu balanta pozitiva si, de altfel, pe primul loc in UE la acest capitol, remiterile nete (intrari-iesiri) situandu-se la 2,71 miliarde de euro in 2009. Comisia Europeana a prezentat, pe 13 iulie, doua propuneri legislative care ar putea face ca atat muncitorii sezonieri, cat si specialistii si managerii sa aiba o concurenta serioasa din partea lucratorilor din tari terte.
Proceduri simplificate pentru intrarea in UE a lucratorilor din tari terte
Una dintre propuneri vizeaza ocuparea locurilor de munca sezoniere, prin stabilirea unei proceduri simplificate de intrare si de sedere in UE, si defineste drepturile lucratorilor sezonieri din tari terte. In vederea evitarii permanentizarii sederii temporare sunt propuse stimulente pentru mobilitatea circulara a acestor lucratori. „Angajatorii din UE depind din ce in ce mai mult de persoane din tari din afara Europei pentru ocuparea locurilor de munca in sectoare precum agricultura, horticultura si turismul, deoarece din ce in ce mai putini cetateni din UE sunt disponibili pentru acest tip de activitate sezoniera. In acelasi timp, trebuie sa le oferim acestor lucratori sezonieri, care sunt adesea vulnerabili si expusi, conditii mai bune si un statut juridic sigur pentru a-i proteja de exploatare. Aceasta noua directiva va realiza exact acest obiectiv si sunt sigura ca propunerea de astazi (13 iulie - n.r.) va contribui la gestionarea eficienta a fluxurilor de migratie pentru migratia sezoniera”, a declarat Cecilia Malmström, comisar pentru Afaceri interne. Este adevarat ca, la nivelul blocului comunitar, cetatenii sunt mai putin interesati de munca sezoniera din agricultura sau turism, insa romanii, tentati de salariile mari oferite in strainatate, se bat pe aceste locuri de munca. Un studiu al Tjobs.ro, care ofera cele mai multe locuri de munca in afara, arata ca, in primele sase luni ale anului, 106.425 de persoane au aplicat pentru un job in constructii, 53.225 pentru un job in agricultura, 4.145 de persoane au vrut sa lucreze in turism si statistica poate continua. Daca propunerea Comisiei va fi adoptata, atunci toti acestia vor concura cu muncitori din China, India sau Pakistan. In plus, cei interesati sa lucreze sezonier din tarile terte ar putea accepta salarii chiar mai mici decat romanii. Procedura simplificata pentru muncitorii din tari terte prevede existenta unui contract de munca sau a unei oferte ferme de angajare in care este mentionat salariul, o limita-standard pentru durata activitatii sezoniere in UE (6 luni pe an calendaristic) si introducerea unui permis de munca multisezon valabil timp de trei ani sau a unei proceduri simplificate de intrare pentru sezoanele ulterioare. Propunerea confera lucratorilor sezonieri egalitate de tratament cu resortisantii statului membru in anumite domenii (libertatea de asociere si de afiliere, regimuri de securitate sociala, drepturi de pensie legala dobandite in functie de venit, acces la bunuri si servicii etc.) si prevede ca statele membre ale UE sunt libere sa efectueze un test al pietei muncii si sa decida asupra numarului de lucratori sezonieri pe care doresc sa-i primeasca pe teritoriul lor.
Migratia temporara pentru manageri, incurajata
Comisia intentioneaza sa faciliteze si transferul temporar al lucratorilor calificati din tarile terte de la o intreprindere situata in afara UE catre sucursalele sau filialele din statele membre ale UE. „Avem nevoie de o abordare la nivel european cu privire la migratia fortei de munca care sa permita economiilor noastre sa primeasca migrantii de care au nevoie”, a sustinut Malmström. Motivatia este ca societatile multinationale care opereaza in Europa au nevoie de acces la oamenii potriviti, cu calificarea potrivita, la momentul potrivit, iar astfel de persoane nu sunt intotdeauna disponibile pe plan local. „Nevoia acestor societati de a putea transfera temporar lucratori catre si in interiorul UE a devenit mai importanta in ultimii ani. Persoanele transferate in cadrul aceleiasi intreprinderi aduc in Europa cunostinte specializate si calificari care contribuie la randul lor la consolidarea economiei europene si la atragerea mai multor investitii in statele membre”, a explicat comisarul pentru Afaceri interne. Cei transferati in cadrul aceleiasi intreprinderi sunt, de obicei, specialisti si manageri cu cunostinte. Comisia Europeana considera ca transferul acestor angajati calificati catre UE este de natura sa creasca fluxurile de investitii, sa consolideze eficacitatea activitatii de administrare, sa extinda exporturile UE si sa sporeasca competitivitatea entitatilor UE pe pietele externe. Executivul de la Bruxelles propune elaborarea unui set comun de reguli pentru o noua procedura accelerata de intrare (termen-limita de 30 de zile, permis unic de sedere/de munca) pentru un grup-tinta de angajati cu inalta calificare („manager”, „specialist” si „stagiar cu studii superioare”) din tari din afara UE. De asemenea, propunerea urmareste sa stabileasca conditii de sedere mai atractive pentru acesti angajati si familiile lor, precum si un sistem mai simplu pentru persoanele transferate din afara UE. Potrivit propunerii, statele membre vor decide cu privire la numarul persoanelor transferate, fiind prevazuta adoptarea unor dispozitii in scopul asigurarii caracterului temporar al migratiilor: maximum trei ani pentru specialisti si manageri si un an pentru stagiarii cu studii superioare.
