Lipsa de informatii si comoditatea dubleaza costurile unor credite

Imprumuturi de valori mici, acordate rapid pentru perioade scurte, dar la costuri mult mai mari decat la banci, aceasta este reteta de succes a celor mai multe dintre institutiile financiare nebancare. Aproape saptamanal se vorbeste despre intrarea pe piata a unui nou IFN, dovada ca inca mai e loc pentru astfel de activitati. Iar lupta pentru fiecare client merita, in conditiile in care exista cazuri cand suma restituita este de mai bine de doua ori mai mare decat cea imprumutata.

Creditul cu buletinul a facut istorie ani la rand. Statisticile neoficiale aratau ca un roman din trei a apelat o data-n viata la aceasta forma de creditare. Intre timp, entuziasmul s-a mai potolit. Inca se mai practica, sub diverse forme, in marile lanturi de electrocasnice. Incet, incet castiga teren, insa creditul la domiciliu. Un fel de CAR, cum spun cei care se imprumutau inainte de 1989, dar mult mai scump. Ambele forme de imprumut sunt alaturi de multe altele in portofoliul institutiilor financiare nebancare (IFN). Pentru a activa in Romania, aceste institutii trebuie sa fie acreditate de BNR si sa respecte unele norme, atat la constituire, cat si in desfasurarea activitatii. Nu trebuie sa constituie insa rezerve minime obligatorii, lucru considerat de piata bancara drept discriminare. Nici sa atraga depozite nu au voie. Acesta este si unul dintre argumentele scoase la inaintare atunci cand se vorbeste despre costurile mult prea mari ale produselor oferite. In timp ce bancile isi pot finanta operatiunile cu depozite ieftine atrase de la persoanele fizice si firme, IFN-urile au la dispozitie doar capitalul propriu si banii luati cu imprumut. Exista IFN-uri asociate unor banci care ofera doar credite negarantate sau numai garantate, orientate pe finantarea tip leasing ori pentru proiecte speciale etc.

Inghesuiala mare

Datele centralizate de Banca Nationala a Romaniei arata ca in tara noastra activeaza peste 4.500 de institutii financiare nebancare, pe diverse segmente de imprumuturi. La acestea de adauga alte 141 care au notificat BNR pentru furnizarea de servicii in mod direct. Cifra de 100 de ori mai mare decat numarul bancilor. In acest moment, pe teritoriul Romaniei sunt 29 de banci, la care se adauga alte doua pentru locuinte si 13 sucursale de credit ale statelor membre. In aceste conditii, este lesne de-nteles ca piata romaneasca este o adevarata mana cereasca pentru astfel de activitati. Lucru dovedit si de faptul ca majoritatea bancilor au ales sa constituie si un IFN, ale carui produse le concureaza pe cele bancare. Si nu este vorba numai despre leasing auto, ci si despre imprumuturile de nevoi personale. La finele anului trecut, soldul finantarilor acordate de IFN-uri s-a cifrat la 23,1 miliarde lei, ceea ce reprezinta o treime din totalul creditelor acordate populatiei si 16% din totalul creditului neguvernamental. Ponderea a fost detinuta de leasing cu 20,3 miliarde lei, urmat de creditul de consum, in care intra si cel din magazine, cu 1,9 miliarde lei, si creditul imobiliar - 0,9 miliarde lei. Specialistii recunosc ca formularistica solicitata de institutiile bancare taie elanul viitorilor clienti, majoritatea preferand sa plateasca mai mult decat sa umble pe drumuri.

Conditii impovaratoare

O adeverinta de venit si actul de identitate sunt, de cele mai multe ori, suficiente pentru a primi rapid un credit de valoare mica. Solicitantul nici nu trebuie sa se miste de-acasa, vine agentul la el, trimite cererea on-line sau prin posta ori rezolva totul printr-un singur telefon. Iar cireasa de pe tort este perioada foarte scurta in care se dau banii, in multe cazuri 24 de ore. Mai mult, nu intreaba nimeni cum vor fi cheltuiti. Si inca ceva: statutul de datornic la Biroul de Credit nu prea intereseaza pe nimeni. „IFN-ul constituie solutia pentru o mare parte dintre persoanele active, in acest moment, care au deja un istoric al imprumuturilor nu tocmai favorabil relatiei cu bancile. Aceasta solutie este insa mult mai scumpa decat varianta creditului negarantat obtinut de la banca si, de regula, se aplica si unor sume mai mici decat sumele accesibile printr-un credit bancar”, a precizat Roxana Gavrila, director de comunicare Credit Team.

Toate acestea costa insa, iar nota de plata se vede in suma finala care trebuie restituita. De altfel, acesta este singurul indicator care poate arata cat de scump este acel imprumut. Pe site-urile acestor institutii - acolo unde acestea exista - datele despre costurile finale sunt imbracate in termeni de genul „conditii adaptate fiecarui client”. In realitate, dobanzile sunt de cateva ori mai mari, comisioanele la fel. Iar transparenta lipseste cu desavarsire. Brokerii de credite spun ca exista si situatii in care diferentele nu sunt exagerat de mari. „Dobanzile practicate de IFN-uri sunt, pentru unele produse negarantate, cu aproximativ 5% mai mari decat in cazul bancilor, in timp ce creditele garantate au costuri comparabile cu acelea ale bancilor”, a mai precizat directorul de comunicare al Credit Team. Chiar si asa, diferenta nu este deloc neglijabila.

Cele mai impovaratoare sunt, de departe, imprumuturile de valori mici, acordate pe perioade scurte, pentru care se solicita putine documente. Valoarea creditului depaseste in putine cazuri suma de 3.000 de lei, iar perioada de creditare este de un an. Aici au sorti de izbanda atat pensionarii, cat si salariatii cu veniturile egale cu minimul pe economie. Numai ca suma care trebuie inapoiata este, in cel mai fericit caz, dubla fata de cea imprumutata. Unul dintre cele mai „avantajoase” astfel de imprumuturi este cel oferit de un IFN din Sfantu Gheorghe, Swiss Invest, care percepe o dobanda de 300%.

DAE 227%

La Provident, una dintre firmele care dau imprumuturi la domiciliu, suma maxima acordata depinde de numarul de credite contractate, la primul suma este mai mica si creste pe masura ce statutul de client se consolideaza. Oricum ar fi, 3.000 de lei este pragul maxim. Solicitarea poate fi facuta si on-line. Banii pot ajunge la client in 48 de ore de la trimiterea cererii. Cand ajungem insa la costuri, lucrurile nu mai sunt atat de simple. Ratele se platesc saptamanal, iar DAE ajunge si la 227%. Spre exemplu, la un credit de 3.000 de lei dupa un an platesti 5.179 lei. Rata saptamanala este de 99,70 lei.

La Cetelem, 40% din credite unt acordate in magazine, 25% pe card, restul fiind credite auto si de nevoi personale accesate prin telefon ori e-mail. „Concurenta cu bancile se naste din faptul ca FN-urile ofera avantajul reducerii formularisticii si a timpului de acordare. In ceea ce priveste costurile, acestea se situeaza la un nivel mediu al pietei de profil”, a precizat Simona Tartacuta, director de marketing Cetelem IFN SA. Spre exemplu, la un credit folosind doar copia de pe actul de identitate, suma maxima acordata este de 2.200 de lei, iar DAE ajunge la 28,35%, pentru o perioada de creditare de maximum patru ani. Iar acestea par a fi conditii dintre cele mai avantajoase. Unele companii prefera sa afiseze promotii de genul „dobanda zero”, iar costurile reale sunt ascunse in diverse comisioane.
Reprezentantii BNR spun ca nu pot interveni in politica acestor institutii, fiecare stabilindu-si singura conditiile de creditare. Important este ca oamenii sa stie exact in ce s-au bagat si cat vor plati pana la finalul contractului.

Monitorizarea datornicilor n prezent, Centrala Riscurilor Bancare din cadrul BNR nu monitorizeaza creditele acordate de IFN-uri, insa acest lucru se va intampla in scurt timp, promit oficialii BNR. Intr-o prima faza, vor fi luate in vizor doar IFN-urile din Registrul Special, aria de monitorizare urmand sa fie extinsa si la alte astfel de institutii. In Registrul Special al BNR sunt incluse 46 de IFN-uri, cele mai multe avand „activitati multiple de creditare”- 25 si leasing financiar - 18. Acestea sunt de fapt singurele IFN-uri supravegheate de banca centrala. Despre cele cateva mii inscrise in registrul general, BNR are doar cunostinta, fara a le urmari activitatea.

"Concurenta cu bancile se naste din faptul ca IFN-urile ofera avantajul reducerii formularisticii si a timpului de acordare." Simona Tartacuta, director marketing Cetelemvv