Master Planul General pentru transportul urban in Bucuresti este un megaproiect ce a fost supus, teoretic, dezbaterii publice. Practic insa, el a fost publicat pe site-ul Primariei Generale, intr-o sectiune in care era aproape imposibil de gasit, iar rezultatul a fost pe masura: niciun bucurestean nu si-a spus parerea despre acest Master Plan. Iar situatia este aceeasi in cazul multor proiecte de interes public, supuse, chipurile, dezbaterii publice.

Orice proiect de interes public ce urmeaza sa fie aprobat de autoritati trebuie supus anterior dezbaterii publice. Unul dintre acestea este si Master Planul General pentru transportul urban in Capitala, anuntat pe 31 ianuarie de primarul general Adriean Videanu, care defineste strategia de dezvoltare a sistemului de transport, atat cel public, cat si cel privat si a infrastructurii rutiere pentru municipiul Bucuresti pana in 2027 si care va necesita cheltuieli de 7 miliarde de euro de la buget. De la aceeasi data, el a fost supus teoretic si dezbaterii publice, prin publicarea pe site-ul pmb.ro sau prin consultarea acestuia la sediul Primariei Capitalei. Si, cum cea mai rapida modalitate de studiere a respectivului Master Plan General este internetul, ar fi fost de asteptat ca, odata intrat pe site-ul oficial al primariei, accesul la textul respectivului plan sa se faca foarte usor. In realitate, Master Planul este aproape imposibil de gasit on-line. Ar fi fost normal ca, data fiind importanta unui asemenea megaproiect, Master Planul sa poata fi gasit pe pagina principala a site-ului primariei sau macar la rubrica „De actualitate”. In realitate, acesta se gaseste intrand in meniul principal „Institutii”, apoi in meniul secundar „Consiliul General al municipiului Bucuresti”, dupa care in submeniul principal „Dezbatere publica”, de unde trebuie accesat apoi submeniul secundar „Pro-
iecte supuse dezbaterii publice”. Un traseu deloc usor de identificat, lucru experimentat si de redactorii nostri, care s-au chinuit zeci de minute prin labirintul site-ului primariei.

Fara comentarii din partea bucurestenilor

Evident, postarea in „fundul” site-ului a Master Planului a avut rezultatul asteptat. Desi s-a aflat in dezbatere publica timp de 12 zile, termenul expirand pe 11 februarie, nimeni nu-si exprimase opinia fata de continutul acestuia. Asta, desigur, pentru ca, trecand peste faptul ca Master Planul are peste 500 de pagini, aproape nimeni nu l-a vazut. Mai mult, pana miercuri seara, din centralizarea facuta la nivelul Primariei Generale nu exista niciun fel de propunere din partea cetatenilor cu privire la acest proiect. Potrivit informatiilor primite de la Biroul de Presa al Primariei Capitalei, observatiile puteau fi trimise si prin posta, nu doar postate pe site. Si nu se poate spune ca a fost vorba despre dezinteres din partea cetatenilor, cat de lipsa accesului la informare. Potrivit legii privind transparenta decizionala in administratia publica, orice proiect normativ care implica folosirea de fonduri publice trebuie supus dezbaterii publice minimum zece zile. Master Planul a fost lansat pe 31 ianuarie, iar pe 11 februarie dezbaterea a fost declarata inchisa. A fost o dezbatere la care nu a dezbatut nimeni.

Ce contine, de fapt, Master Planul

Planul General pentru Transport Urban - Bucuresti a fost elaborat pe baza unui studiu realizat in perioada 1 februarie-30 noiembrie 2007, iar raportul final a fost revizuit pe 15 ianuarie 2008. In esenta, proiectul este o reactualizare a Master Planului elaborat de Japan International Cooperation Agency (JICA) in 1998 si are ca scop actualizarea si definirea strategiei de dezvoltare a sistemului de transport atat public, cat si privat si a infrastructurii rutiere pentru municipiul Bucuresti pana in 2027.
Recomandarea principala facuta de specialistii care au elaborat Master Planul este aceea ca primaria trebuie sa implementeze in primul rand proiectele aferente infrastructurii rutiere si transportului public, pentru a asigura cresterea nivelului de serviciu si pentru a atrage mai multi calatori catre transportul public. Se recomanda de asemenea sa fie implementate masuri care sa asigure servicii mai bune de transport public si care sa incurajeze reducerea utilizarii autoturismului.
Strategia pe termen scurt prevede ca sunt prioritare proiectele care asigura imbunatatirea eficientei sistemului de transport. Pe locul doi se afla finalizarea, in minimum trei-patru ani, a proiectelor majore de infrastructura si a celor de extindere a transportului public, fiind vizate in special proiectele pentru metrou si tramvai. O alta recomandare este dezvoltarea si implementarea Autoritatii Metropolitane de Transport pentru a asigura integrarea eficienta a transportului si serviciilor aferente pentru Municipiul Bucuresti si Aria Metropolitana.

Reducerea timpului petrecut in trafic

Potrivit estimarilor, in perioada 2007-2027 este asteptata o crestere cu 83%-150% a timpului petrecut in trafic, cresterea de 150% fiind estimata in cazul in care nu se implementeaza niciun proiect pana atunci.
Potrivit documentului, sunt luate in calcul mai multe ipoteze de lucru. Cea mai pesimista este aceea ca, daca municipalitatea nu ia nicio masura, pana in anul 2027, reteaua strategica a municipiului Bucuresti va fi complet blocata.
Cea mai optimista varianta arata ca prin implementarea proiectelor si masurilor aferente, timpul total petrecut in trafic se reduce cu 16,5% pentru autoturisme (vehicule/ora) si cu 5% pentru transportul public (calatori/ora) in anul 2013 (si aceasta ca urmare  a unei „deplasari” catre transportul public al locuitorilor Capitalei), respectiv cu 27,2% pentru autoturisme (vehicule/ora) si cu 19,7% pentru transportul public in 2027.

Efecte scontate

Ca urmare a  cresterii gradului de motorizare si a produsului intern brut pe locuitor, este prevazuta o crestere a cererii de transport cu autoturismul de 20%, in perioada
2007-2013, si de 55%-57%, in perioada 2007-2027.
Potrivit planului amintit, aceste cifre ar fi mai scazute daca vor fi luate unele masuri de politica in transporturi, ca de exemplu cresterea tarifelor pentru parcare si cresterea atractivitatii transportului public. In acest caz, rezultatul estimat ar fi o crestere a cererii de deplasare cu autoturismul de doar 13% in perioada 2007-2013 si de 46% in perioada 2007-2027. Calculele au avut la baza estimarea cresterii PIB-ului de 6,3% pe an pana in 2013 si de 4,8% pe an in perioada 2013-2027.

Scenarii de dezvoltare

Proiectul prevede doua perioade de dezvoltare: 2007-2013 si 2013-2027. Au fost luate in considerare 11 proiecte pentru completarea inelului interior, opt dintre acestea urmand sa fie realizate pana in 2013, respectiv modernizarea pasajului Piata Muncii, realizarea pasajului Iancului-Mihai Bravu, reconfigurarea Pietei Victoriei si a Pasajului Victoriei, realizarea pasajului Basarab, a pasajului subteran Grozavesti-Razoare-Calea Rahovei, strapungerii Progresului-Viilor, pasajului subteran Piata Sudului si pasajului suprateran Splaiul Unirii-soseaua Mihai Bravu.
De asemenea, sunt luate in considerare alte cinci proiecte pentru completarea inelului exterior, patru dintre acestea (legatura intre Splaiul Dudescu si soseaua Oltenitei, largirea strazilor Lucia si Turnu-Magurele, strapungerea intre strada Brasov si Soseaua Alexandriei cu supratraversare la intersectia cu strada Brasov si bulevardul Ghencea si largirea strazii Fabrica de Glucoza) urmand sa fie finalizate tot pana in 2013.
Master Planul pentru Transportul Urban prevede alte 20 de proiecte de strapungeri si largiri de strazi (printre care modernizarea si largirea la patru benzi a soselei de centura, legatura Doamna Ghica-Colentina, precum si realizarea unui pasaj suprateran Doamna Ghica-Colentina), precum si noua proiecte pentru a face legatura cu autostrazile si drumurile nationale, cinci dintre acestea (legatura dintre Splaiul Dudescu-Autostrada Bucuresti-Constanta, cea dintre Splaiul Independentei-Ciurel si Autostrada A1, legatura Prelungirea Ghencea-Domnesti, legatura cu Bulevardul Timisoara, precum si largirea si modernizarea strazii Berceni-Aparatorii Patriei cu pasaj peste calea ferata) urmand sa fie finalizate pana in 2013.
Municipalitatea a mai prevazut 69 de proiecte pentru parcari subterane si supraterane, in zone precum Gara de Nord, Piata Presei Libere, Piata Domenii, Piata Universitatii sau bulevardul Magheru, 12 proiecte de management de trafic si informare a utilizatorilor in trafic, precum si cate zece proiecte de dezvoltare a locatiilor park&ride si pentru imbunatatirea sigurantei circulatiei. Se urmareste permiterea virajelor la stanga numai in anumite intersectii care urmeaza sa fie identificate, implementarea sistemului de audit de siguranta a circulatiei, pecum si a prognozelor de siguranta a pietonilor.
Scenariile de dezvoltare a transportului public mai au in vedere zece proiecte de extensii de linii, constructii de linii noi si modernizari metrou, sase proiecte privind extensia liniilor de tramvai si trei pentru extensia liniilor de troleibuz.

Aproape un milion de deplasari cu autoturismul pe zi

Nivelul mobilitatii in 2007 a fost identificat prin intervievarea a 32.000 de persoane, constatandu-se ca numarul total de deplasari cu autoturismul pe reteaua rutiera a Bucurestiului este, in medie, de 910.681 pe zi lucratoare, 70% fiind deplasari care au ca origine si destinatie locatii din aria administrativa a municipiului, iar 30%, locuri din afara. Numarul total de deplasari cu taxiul este in medie de 90.621 pe zi, 90% fiind in zone din aria administrativa, restul intre Bucuresti si zonele exterioare.
In ceea ce priveste transportul public, se inregistreaza zilnic 2.514.637 de deplasari personale, 84% fiind in Bucuresti. Referitor la nivelul de performanta al traficului in 2007, s-a stabilit ca numarul de ore petrecute in trafic se ridica la 220.000 vehicul-ora pentru autoturisme, 18.300 vehicul-ora pentru taximetrie, 31.700 pentru autovehiculele de transport marfa si 854.800 pasageri-ora pentru transportul public.
„Nivelul de serviciu al traficului este scazut, chiar si la nivel mediu zilnic, pe arterele care sunt situate pe coridorul Nord-Sud al municipiului Bucuresti, cat si pe arterele care constituie inelul central si cel median. Pe majoritatea acestor artere, nivelul de serviciu al traficului este de peste 0,7 -  ceea ce duce la timpi de deplasare ridicati, consum excedentar de combustibil si implicit emisii de noxe. De asemenea, congestiile aparute in trafic afecteaza in mod negativ nivelul de performanta al transportului public de suprafata. Este estimata o viteza medie zilnica de deplasare a autoturismelor de 32 kilometri/ora, iar pentru transportul public de suprafata viteza de deplasare estimata este de 16 kilometri/ora”, potrivit proiectului.

ATM, in subordinea guvernului

Proiectul prevede si infiintarea unei Autoritati de Transport Metropolitan (ATM), care sa  coordoneze activitatea regionalei CFR de scurt parcurs, a metroului, a operatorilor de transport privati, dar si a RATB. In acest moment, sunt in lucru mai multe studii de consultanta in baza carora va fi stabilita data constituirii noii autoritati, precum si institutia in subordinea careia se va afla aceasta.

Prognozele  pana in 2027 sunt optimiste

„Analiza dotarii cu infrastructura releva faptul ca orasul Bucuresti este pe ansamblu regiunea cu cel mai bun grad de realizare (best performing). Pentru fiecare tip de infrastructura, regiunea NUTS-3 Bucuresti a demonstrat un grad de realizare situat peste media nationala”, potrivit documentului Master Planului.
Sintetizand tendintele prognozelor regionale pana in anul 2010 si gradul de realizare pe regiuni in ceea ce priveste dotarea cu infrastructura, expertii care au elaborat Master Planul ajung la concluzii favorabile in ceea ce priveste dezvoltarea socioeconomica viitoare a Bucurestiului. Acestia preconizeaza ca numarul de locuitori va creste moderat in metropola Bucuresti cu 1,1% in perioada 2005-2015 si cu 1,9% pana in 2027. Se estimeaza ca PIB-ul real se va dezvolta in continuare intr-un ritm ce se va situa deasupra tendintei nationale, avand ca rezultat rate medii de crestere de 6,1% pe an (2005-2015), respectiv de 5,4% pe an (2005-2027).
De asemenea, se prognozeaza ca numarul salariatilor va creste peste media nationala, cu o modificare in procentaj de 4,8% pana in anul 2015 si de 8,7% pana in 2027. In contextul conditiilor economice favorabile proiectate, este de asteptat ca si motorizarea sa se dezvolte dinamic: 461 de autoturisme la 1.000 de locuitori in 2015 si 579 autoturisme la 1.000 de locuitori in 2027. Prognozele regionale pana in anul 2010 indica o crestere moderata a numarului de locuitori intre 2005 si 2010, o tendinta evidentiata din cea generala nationala de scadere a populatiei. Ratele estimate de crestere a PIB-ului real si ocuparea fortei de munca se situeaza peste media nationala.

Ce spune Legea 52/2003 privind transparenta decizionala

Art. 1, alin. 1. Prezenta lege stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si a altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora.
(2) Legea are drept scop:
a) sa sporeasca gradul de responsabilitate a administratiei publice fata de cetatean, ca beneficiar al deciziei administrative;
b) sa stimuleze participarea activa a cetatenilor in procesul de luare a deciziilor administrative si in procesul de elaborare a actelor normative;
c) sa sporeasca gradul de transparenta la nivelul intregii administratii publice.
Art. 6, alin. 4. La publicarea anuntului, autoritatea administratiei publice va stabili o perioada de cel putin zece zile pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.

Multe proiecte, zero opinii

Master Planul nu este singurul proiect supus dezbaterii publice, „ascuns” pe site-ul primariei. Odata deschisa usa din dos, vizitatorii pot gasi si alte proiecte importante, cum ar fi aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale, asocieri in participatiune sau contracte de concesiune. Toate cu zero comentarii sau mesaje. De altfel, interesant este ca site-ul Primariei Capitalei a fost accesat, doar de la inceputul acestui an, de peste 160.000 de ori, adica mai mult de 3.500 de accesari pe zi. Culmea, pagina cu proiecte in dezbatere publica a fost accesata de doar 17.000 de ori in ultimii patru ani, ceea ce inseamna o medie de numai 11 vizite pe zi. Semn ca foarte putini dintre vizitatorii site-ului descopera intrarea secreta spre proiectele in dezbatere si ca edilii le posteaza on-line doar pentru ca legea ii obliga, nicidecum pentru ca i-ar interesa opinia bucurestenilor. Am incercat sa luam un punct de vedere referitor la acest aspect si de la primarul general Adriean Videanu, insa acesta nu a fost de gasit.