Baronii locali isi facura vile cu ponton pe barajul de la Strejesti

Procurori, judecatori, notari, afaceristi, in frunte cu presedintele Consiliului Judetean Olt, Jenel Copilau, si cumatrul primului-ministru, Sorinel Gigel Stirbu, au pus stapanire peste raul Olt, concesionand teren si construindu-si vile cu ponton pe buza lacului de acumulare de la barajul Strejesti. Cum nu exista o baza legala pentru asemenea inginerii, proprietarii de case si-au arogat dreptul de a construi printr-o declaratie pe proprie raspundere.

La doar 12 kilometri de municipiul Slatina, in comuna Teslui, sat Mosteni, o serie de potentati locali au decis sa sparga digul de protectie a raului Olt pentru a face loc constructiei a 20 de case de vacanta. Proiectul, demarat in 2004, la nici 200 de metri de barajul Strejesti, a atras in aceasta zona izolata investitii de milioane de euro, unele dintre vilele de lux ridicate aici beneficiind chiar de debarcadere in albia raului.
Mai nou, zona a fost inchisa cu gard metalic, blocand drumul public de acces pe mal, de-a lungul raului. Pe portile pazite cu strasnicie de oamenii de casa ai concesionarilor a fost postata o pancarta pentru alungarea curiosilor: „Proprietate privata“. Specialistii hidrologi avertizea-
za ca spargerea digului i-ar putea afecta, in cazul cresterii nivelului apei, pe toti cei 80.000 de locuitori ai municipiului Slatina.

Pe proprie raspundere

O parte din teren a fost concesionata pe o perioada de 49 de ani de Primaria Teslui, pentru cinci-sase euro pentru un metru patrat. Restul suprafetei a fost atribuit pe spranceana, de Consiliul Judetean Olt, chiar daca zona este una de siguranta nationala si apartine de drept societatii Hidroelectrica. Pentru ca lucrurile sa mearga unse, principalul artizan al afacerii, presedintele Consiliului Judetean Olt, Jenel Copilau, a concesionat o parte din suprafata apartinand statului si a eliberat autorizatiile de constructie incalcand Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii. Potrivit actului normativ (art. 13, paragraful 2), terenurile apartinand domeniului public al statului se pot concesiona numai in vederea realizarii de constructii sau de obiective de uz sau interes public.
Decizia lui Copilau pare sa fie una normala in contextul in care chiar el este proprietarul uneia dintre casele de vacanta ridicate in zona barajului Strejesti, la Mosteni. Pe romaneste, Copilau si-a semnat autorizatia de construire pentru propria vila. „Da, mi-am dat autorizatie, si ce-i cu asta? Toate constructiile beneficiaza de o documentatie completa si legala”, se apara el, care, pentru a primi avizul Directiei Judetene Apele Romane Olt (DJARO) de a construi pe malul barajului, a semnat o declaratie pe propria raspundere potrivit careia nu va cere despagubiri in cazul in care casa ii va fi inundata la o eventuala calamitate.
Nici in privinta spargerii digului pe lacul de acumulare nu-si face probleme. „Nu poate sa ajunga apa in Slatina datorita diferentei de nivel“, ne linisteste presedintele CJ Olt. De altfel, el a facut si masuratori topografice in zona. „Acolo este un deal de peste 20 de metri, iar apa nu va putea sa-l depaseasca“, a adaugat Copilau. La randul lor, reprezentantii DJARO au confirmat faptul ca aproximativ 90% dintre proprietarii caselor de vacanta au semnat acea declaratie pe proprie raspundere de asumare a oricarui risc de calamitate.

Ciripus nu intra la apa

Zona caselor de vacanta este despartita in doua de un drum public de acces, cu o latime de aproximativ patru metri si lung de 200 de metri. Pentru terenurile din dreapta drumului, ce apartin primariei din comuna Teslui, concesionarea a inceput din 2004. „Fiecare contract de concesionare este legal”, spune edilul din Teslui, Vasile Ciripus, care a uitat, la vremea respectiva, sa organizeze licitatii pentru atribuirea contractelor.
Despre terenurile din stanga drumului (dinspre apa), acesta nici nu vrea sa auda. „Eu nu ma bag in apa, cu decopertarea si spargerea digului“, spune Ciripus, in opinia caruia aceasta problema „tine de mai marii de la judet“. „Sunt om batran si nu vreau sa fac puscarie“, mai spune primarul, jurandu-se ca nu a facut nimic ilegal, chiar daca oameni influenti au vrut sa ia gratis terenuri in zona. „Am concesionat pentru sase euro metrul patrat, dar altii au vrut sa-l ia gratis“, mai adauga Ciripus, amintind faptul ca a reusit sa se impotriveasca anumitor presiuni. In schimb, pe linie politica el s-a conformat directivelor presedintelui CJ, Copilau, parasind odata cu acesta barca PSD si inrolandu-se in PRM.

Minciuna de la Hidroelectrica

Istoria caselor de vacanta de la Mosteni, din albia raului Olt, a facut valuri si la Hidroelectrica Slatina, dar si la Directia Nationala Apele Romane. Daca, in urma cu aproximativ trei ani, razboiul declarativ iscat intre conducerea Hidroelectrica Slatina si proprietarii vilelor parea sa ajunga in instanta, astazi, peste intreaga poveste domneste legea tacerii. Contactat telefonic, directorul Hidroelectrica Slatina, Cornel Tatuc, a refuzat sa faca orice comentariu pe aceasta tema, specificand faptul ca digul de la Mosteni nu apartine societatii pe care o conduce, lucru infirmat insa de Directia Nationala a Apelor Romane (DNAR). „Digul si barajul Strejesti apartin Hidroelectrica Slatina, iar noi nu am dat niciun aviz de constructie pentru acele case de vacanta“, sustine Ana Maria Tanase, purtatorul de cuvant al DNAR.
De la aceasta aflam ca ridicarea vilelor de la Mosteni s-a facut pe sest. „Dupa ce au ridicat constructiile si au fost depistati de autoritati au inceput sa alerge dupa autorizatii“, ne lamureste Ana Maria Tanase. Potrivit acesteia, DNAR le-a cerut ulterior proprietarilor declaratii pe propria raspundere, prin care acestia se obliga sa execute lucrari de intretinere a albiei raului, sa nu ceara despagubiri statului in cazul unor calamitati, dar si sa-i despagubeasca pe altii in cazul in care alte proprietati ar fi afectate prin spargerea digului. „Acea zona este considerata una inundabila, iar acele case de vacanta ar trebui demolate“, mai spune Tanase, care a tinut sa precizeze faptul ca acest lucru nu este posibil in acest moment. „Doar printr-o reglementare legislativa s-ar putea impune demolarea acelor case de vacanta“, a adaugat aceasta.

Cumatrul lui Tariceanu

Printre concesionarii de teren de la Mosteni se numara si Gigel Sorinel Stirbu, fost preot, actual secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor si cumatru cu premierul Calin Popescu-Tariceanu, care i-a botezat copilul in 2006. In urma cu doi ani, Stirbu a concesionat 200 de metri patrati de teren, pentru care a platit primariei 50 de milioane de lei vechi. „Nu am construit nimic acolo in termenul stabilit prin contract si astfel terenul, din punct de vedere juridic, s-a intors la primarie“, ne lamureste secretarul de stat.
Nu de aceeasi parere este si primarul comunei, Vasile Ciripus, care il acuza pe Stirbu ca minte. „El are terenul acolo, iar noi nu i-am luat nimic, fir-ar el de popa...“, se revolta Ciripus, convins ca Gigel Stirbu va construi o vila aici, pe care o va vinde pe bani buni. „Are terenul intre Toba si Mustatea, dar asta a vrut sa se limpezeasca apele cu autorizatiile de constructie“, a mai precizat primarul.
Fost preot de tara, Stirbu a renuntat la straiele bisericesti pentru afaceri, iar din 2005 s-a dedicat politicii. Dupa ce a ocupat postul de subprefect de Olt, anul trecut a fost numit secretar de stat la Ministerul Culturii si Cultelor. El neaga orice legatura intre ascensiunea sa politica si relatia de rudenie cu premierul Tariceanu, care in urma cu un an si jumatate i-a botezat cel de-al doilea copil, eveniment urmat de o petrecere la fosta cabana de vanatoare a lui Nicolae Ceausescu de la Resca. „Este doar o problema personala, nu si profesionala“, a declarat secretarul de stat Stirbu.
El a mai precizat ca firma George’s SRL, pe care o conduce sotia sa, a intrat in lichidare. Implicata in afaceri cu alcool, societatea infiintata de Stirbu pe vremea cand renunta la preotie a intrat anul trecut sub lupa Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, dar si a altor autoritati de control ale statului. In urma unui control din octombrie 2007, agentii fiscali au sigilat un depozit al firmei, unde s-au gasit cantitati de alcool fara acte de provenienta.