Tandemul baronilor locali

Tandemul presedinte de Consiliu Judetean cu primar de resedinta de judet a permis reinscaunarea vechilor grupuri de interese de pe timpul PSD si legitimarea celor deja existente. „Financiarul" a dat o raita prin afacerile si cercurile de interese prin care se invart cei doi „vatafi" ai fiecarui judet, astazi urmand sa va prezentam „cuplurile tamaduitoare" din jumatatea de nord a tarii, care va vor intampina „cu paine si sare” de va hotarati sa investiti intr-o fabricuta pe „teritoriul” lor sau sa castigati o licitatie publica organizata in aceste judete. Cealalta jumatate din sudul tarii, unde rosul domina mai accentuat portocaliul, o vom prezenta saptamana viitoare.

Tandemurile din cele 20 de judete din jumatatea de nord a tarii isi impart timpul dintre o licitatie publica acordata sponsorilor de partid cu propriile afaceri, care se intind de la mici SRL-uri de comert cu amanuntul pana la cumpararea/vanzarea de energie electrica de la marii producatori de stat. Principalele centre industriale - Clujul, respectiv Iasiul - au avut o evolutie similara: daca in cazul primului, grupurile de interese din jurul PD-L si-au intarit influenta - Emil Boc aducandu-si finul la sefia Consiliului Judetean - in cazul celui de-al doilea PSD-ul a recastigat Primaria Iasiului si, in plus, are acum si sefia Consiliului Judetean, ambii ocupanti ai portofoliului fiind arondati aceluiasi grup de interese din jurul unui marunt „jongleur politico-economic”, Cezar Caluschi.

Reintoarcea lui Sechelariu

Poate cel mai neasteptat rezultat al uninominalului pentru cele 20 de judete din nordul tarii este inscaunarea la sefia Consiliului Judetean al judetului Bacau a aparent neinsemnatului Andrei Benea de la PSD. Acesta insa readuce la suprafata intreaga retea de interese economice a fostului primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu, caruia i-a fost sef de cabinet cand acesta era inca in functie.

La prima vedere, Benea este un tanar politician in devenire, de numai 33 de ani, caruia afacerile nu-i sunt cartea castigatoare. Numai ca mama, tatal sau sora lui Benea si apropiati ai acestuia detin o serie de SRL-uri ce-si vor dezvolta in curand apetitul pentru licitatiile publice: Anas Intermed, Comser Company, Comservice Company, Extremis Muzinpres, Rolail, Xerodocument Center. Cateva din companiile lui Benea sunt chiar foarte profitabile, afisand marje de profit de invidiat: Rolail, care se ocupa cu activitati de secretariat si traducere, a raportat pentru 2006 o cifra de afaceri de peste 90.000 de lei si un profit brut de peste 60.000 de lei. Anas Intermed, care se ocupa de intermedieri in comertul cu produse diverse, a avut cu un singur salariat in 2006 o cifra de afaceri de 835.000 de lei si un profit brut de 830.000 de lei.

De altfel, Benea a participat in tandem cu Sergiu Sechelariu, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor pe timpul lui Miron Mitrea. Benea va trebui sa convie-
tuiasca in interesul bacauanilor cu liberalul Romeo Stavarache, cel care a castigat Primaria Bacaului. Oficial, afacerile acestuia se reduc la Prod Cresus, un producator de imbracaminte, detinut alaturi de sotia sa. Afacerea primarului a fost in 2006 de 2,4 milioane de lei cu o marja a profitului net de 10%, ambii indicatori avand scaderi serioase (de aproape 50%) fata de anul precedent.

In afacerile publice, Stavarache a preluat ceva din Sechelariu, preferand sa ofere in anul electoral, printre altele, contractele de maturat stradal clientilor politici din PNL.

Cu „Pinalti” inainte

Un pic mai la nord se afla urbea Piatra-Neamt, unde nemtenii l-au ales din primul tur pe Gheorghe Stefan „Pinalti”, ale carui fapte de coruptie cu banul public sunt cercetate de DNA din vara anului trecut. El si l-a adus de la Bucuresti la sefia Consiliului Judetean pe fostul deputat PD-L Vasile Pruteanu.

„Pinalti” ne reitereaza la fiecare contract acordat din banii publici ca investitia cea mai sigura tot banul la partid ramane. O stiu actionarii de la Moldocor Botosani, care in 2007 un ban la partid au dat, iar in acelasi an un contract de extindere a stadionului echipei Ceahlaul Piatra-Neamt patronata de Pinalti, licitatie organizata de primaria condusa de acelasi „Pinalti” au castigat. Iar acest lucru il stiu mai multe companii care au dat bani la partid si care au sfarsit sa lucreze la lucrarile publice ale Primariei Piatra-Neamt date fara licitatie.

Afaceri si mai banoase face fiul lui Pinalti, asociat oficial pana sa scrie mass-media despre el, in mod constant si nu chiar „de bine”, in Green Energy SRL, al carui pachet majoritar de actiuni e detinut acum oficial de un offshore din Cipru, Scucci Limited. Compania a avut in 2006 un salt extraordinar al cifrei de afaceri, care s-a inzecit: 176 milioane de lei fata de numai 16 milioane de lei in anul precedent. Profitul net a avut si el o evolutie spectaculoasa: sarind de la 2,8 milioane de lei in 2005, la aproape noua milioane de lei in 2006.

„Pinalti” mai detine prin intermediul copiilor sai si Tehnoutilaj Piatra-Neamt, care se ocupa cu lucrari de instalatii sanitare si care a avut in 2006 o evolutie buna: 14 milioane cifra de afaceri fata de opt milioane in anul anterior si un profit net de 2,2 milioane de lei fata de 0,6 milioane de lei in 2005.

Rosu de Iasi cu Caluschi in coada

Iasiul s-a inrosit de bucurie dupa alegerile locale din aceasta vara, care i-au adus la primarie pe Gheorghe Nichita, iar la sefia Consiliului Judetean pe Constantin Simirad. Ambii vin de la PSD si aparent par doi functionari de cariera fara legaturi de business, dar amandoi au un numitor comun in persoana unui marunt om de afaceri din zona: Cezar Caluschi.

Reintors de la ambasada noastra din Cuba, lui Simirad i s-a dat un loc in Consiliul de Administratie al CET Iasi. Intre timp, Simirad si-a vandut participatia sa la „Oameni si Companii” catre Cezar Caluschi, care a transformat-o in Agentia OSC, care se ocupa acum de consultata de afaceri si management. Acelasi Calushi a mai avut o aventura de business si cu Nichita, detinand impreuna fabricantul de textile Nedo.

Un pic mai in nord vin judetele celor doi fluturi: Gheorghe Flutur de la sefia Consiliului Judetean Suceava si varul sau Catalin Flutur de la Primaria Botosani.
Primul dintre acestia s-a reintors la padurile care l-au lansat in business (fiind director la Romsilva inainte de a fi devenit ministru) si il va avea ca partener la Primaria Suceava pe Ion Lungu, tot de la PD-L, care a castigat un nou mandat. Daca va ramane la sefia Consiliului Judetean fara sa fie tentat sa se reintoarca la politica de Bucuresti dupa alegerile generale din toamna, Flutur va reincepe sa graviteze in jurul austriecilor de la Holzindustrie Schweighofer, unde director general este finul sau, Tofan Nechifor. Austriecii au investit aproape 70 de milioane de euro la Radauti, intr-o noua facilitate de productie a cherestelei.

Partenerul sau de la Primaria Suceava se ocupa de afaceri de dimensiuni mai mici, el fiind acuzat, printre altele, ca redistribuie bani publici pentru reabilitarea unor scoli catre firma fratelui sau.

Catalin Flutur va lua deciziile in Botosani impreuna cu Mihai Tabuleac, un fost senator PD-L ajuns sef la Consiliul Judetean. Pe langa afacerile cu banii publici, Catalin Flutur isi incearca norocul in business fara prea mare succes intr-o companie de intermediere in comert - Cavicos SRL -, in timp ce sotia sa are cateva farmacii in oras, prin Farmaplus SRL. Tabuleac este ceva mai indraznet, detinand alaturi de familie mai multe SRL-uri: Coroana Nordului - activitati de cazare, Movila Parului - cultivare de cereale, MTM Star, Nord Invest MTM si Nordic MTM. Niciuna din aceste companii nu si-a depus datele de bilant pentru a ne putea da seama de vivacitatea in afaceri a lui Tabuleac.

Un Boc si un fin plus ceva de Paszkany

Afacerile in Cluj vor merge ca pana acum, ba chiar cu un plus de siguranta pentru cei cu „intrari” la grupurile de interese din jurul PD-L pentru ca, pe langa Emil Boc ales primar al Cluj-Napoca din primul tur, il mai avem la sefia Consiliului Judetean pe finul acestuia, Alin Tise.

O parte a afacerilor lui Boc se invarte in jurul fotbalului, fie ca e vorba de Universitatea Cluj (vanduta de catre Primaria Cluj-Napoca catre un investitor local), unde manager a fost finul sau, fie ca e vorba de CFR Cluj, al carei stadion este modernizat, cum altfel, decat de sponsorii politici ai PD-L. Firma se numeste Transilvania Constructii si a modernizat tribunele stadionului CFR Cluj pe langa multe alte contracte publice finantate de primaria lui Boc: parking suprateran in piata Lucian Blaga din Cluj-Napoca, locuinte pentru tineret in strada Observator, blocuri de locuinte sociale in calea Floresti, camine studentesti tot in Cluj-Napoca.

Unul dintre actionarii CFR Cluj este omul de afaceri Arpad Paszkany - renumitul „simplu cetatean” care plansu-i-s-a actualului presedinte al Romaniei ca e urmarit de procurori - care dezvolta afaceri profitabile in parteneriat public-privat cu primaria condusa de Boc. Cel mai mare proiect al celor doi este construirea de catre Paszkany a cartierului Tineretului, de 2.500 de case pe 200 de hectare, puse la dispozitie de Primaria Cluj-Napoca.

„Biznis de famiglie”: Falca, Seculici, Medar…

Singurul partid care mai sustine proiectul Rosia Montana, PD-L, si-a reconfirmat pozitia puternica in judetul Alba, unde detine atat Primaria Alba Iulia prin Mircea Hava, cat si presedintia Consiliului Judetean prin Ion Dumitrel. Ambii s-au remarcat mai degraba prin jonglerii cu terenuri ale autoritatilor locale vandute catre apropiati.
Maramuresul si Satu-Mare scot la iveala primari sau presedinti de consilii judetene care s-au remarcat prin jonglerii cu banul public, cum ar fi cazul longevivului primar din Baia Mare, Cristian Anghel. El a iesit cu un dosar la DNA in urma unei afaceri cu un bloc detinut de omul de afaceri Horia Simu, de la Cuprom. Acesta il scosese la vanzare pentru 150.000 de euro, insa primaria lui Anghel nu s-a aratat interesata decat dupa ce blocul a fost cumparat de un alt om de afaceri, care i-a propus un pret pe masura: 550.000 de euro.

Anghel face echipa cu Mircea Man, un fost deputat PD-L care detine alaturi de sotia sa o mica firma de transporturi - Agrotransport. El i-a infiintat fiului sau doua firme anul trecut Adagio Confort - comert cu mobila si Explocaremar. Ultima dintre cele doua, care se ocupa de extractia pietrei pentru constructii, este investitia pe val, avand in vedere cresterea pietei constructiilor si mai ales a infrastructurii publice.

Aradul a ramas fieful intereselor economice ale PD-L prin reconfirmarea lui Gheorghe Falca (finul presedintelui Romaniei) la Primaria Arad, care va conduce avandu-l la sefia Consiliului Judetean pe Petre Nicolae Iotcu.

Pe langa afaceri banoase cu socrul sau Gheorghe Seculici - o vreme vicepremier al PD-L pe la guvern -, Gheorghe Falca arondeaza banii primariei catre apropiatii politici, dar traieste de pe urma afacerilor sotiei sale, care detine o firma de arhitectura - Pro Arhitectura si un salon de infrumusetare - Guinot Center. Falca a detinut un pachet de actiuni la firma de constructii Alp Construct, dar pe care l-a cedat in urma cu trei ani unor apropiati.

Pentru ca Aradul, ca si Clujul, e o stare de „business de famiglie”, sa aruncam o mica privire si asupra afacerilor lui Seculici. Acesta detine o companie producatoare de gaz, impreuna cu niste investitori germani - Migaton SRL, un producator de constructii metalice cu investitori italieni - Tecnos SRL, si, ce-i mai interesant, o companie de consultanta pentru afaceri si management - Best Business Solutions - cu Sergiu Medar, fost consilierul prezidential pe probleme de aparare si fost sef al spionilor presedintelui Romaniei.

Seculici mai detine un producator de mobila - Woodline SRL, o firma de arhitectura - Proiect Arad, o firma de promovare imobiliara - GS Arhitecture Consulting (pe numele mamei sale, ce-i drept).

Presedintele Consiliului Judetean, Nicolae Iotcu, este un mic afacerist pe langa „famiglia de biznis” a lui Falca, avand participatii la o companie de constructii, Clarin Com Construct, si la o retea de agentii imobiliare, House Imob.

Arhitectura banoasa pentru Ciuhandu

Timisul ni-l readuce in atentie pe Gheorghe Ciuhandu la Primaria Timisoara, cel caruia nu i-au iesit cateva licitatii publice suculente inainte de aceste alegeri, si pe Constantin Ostaficiuc de la PD-L la sefia Consiliului Judetean.

Ciuhandu este „cu mainile curate”, insa fiul sau detine doua companii - MG Building Design (arhitectura si design) si Yukon SRL (dezvoltare imobiliara) - si se dedulceste la banii publici ai Primariei Timisoara. Si sotia lui Ciuhandu, Anamaria, detine tot o firma de arhitectura - Bauplan SRL. Afacerile derulate de fiul lui Ciuhandu pe MG Building Design s-au dublat pe timpul cat tatal sau a fost primar, ajungand la 2,2 milioane de lei, cu un profit net de aproape 800.000 de lei.

Nici noul sef al Consiliului Judetean nu este strain de afaceri, detinand direct sau prin intermediul sotiei o companie de intermedieri de cereale si animale, Cral SRL, o tipografie, Ornella Design, si o companie care se ocupa de baruri si restaurante, Iustin Eluca. Ostaficiuc tine cu dintii de un proiect foarte controversat - derulat de un grup de investitori italieni grupati in Interporto Romania, unde a fost si Ostaficiuc angajat in urma cu cativa ani.

Ostaficiuc a contractat o serie de credite de la Banca Comerciala Carpatica (BCC), avandu-l alaturi ca si codebitor pe omul de afaceri Ilie Carabulea, nimeni altul decat proprietarul BCC si al imperiului Atlassib Sibiu.