Lenin nu vrea sa cedeze soclul pentru Monumentul Ziaristului

Au trecut cinci ani de cand asezarea unui monument al ziaristului pe soclul statuii lui Vladimir Ilici Lenin de la fosta Casa a Scanteii a creat o dezbatere intensa in sanul breslei. Era an preelectoral si s-au urnit destule energii pentru a elabora o hotarare de consiliu local si un proiect al monumentului. Acum, la distanta de cativa ani, conturile in care se strang donatii sunt tot goale, soclul lui Lenin e

la locul lui, iar breasla nu pare interesata de monument. Singurul care nu vrea sa renunte este realizatorul proiectului, sculptorul Alexandru Ilfoveanu.

Vazut de unii drept un act de captare a bunavointei din partea zonei politice romanesti, de altii ca un act de suprema recunostinta, iar de altii doar ca un business important, Monumentul Ziaristului a incremenit in proiect si, de aproximativ cinci ani, zace prin sertarele Primariei Sectorului 1. Redenumit ulterior Libertatea Cuvantului, monumentul, care a iscat multe controverse la nivelul anului 2003, avea, dincolo de simbolistica, si rolul de a inlocui statuia lui Lenin din Piata Presei Libere, azvarlita de democratia romaneasca undeva langa zidul Palatului Mogosoaia.

Asa se face ca proiectul a primit avizul Primariei Sectorului 1, intr-un an 2003 in care jurnalistii erau agresati si tarati prin tribunale de ifosele grangurilor politici ai vremii. Ca atare, trebuia imbunatatita substantial relatia cu presa, in contextul in care anul electoral 2004 batea la usa politichiei romanesti, iar „nobilul” act de recunostinta fata de libertatea cuvantului trebuia realizat in cel mai scurt timp posibil.

Drepturi de autor de patru miliarde de lei vechi

Dupa ce in vara lui 2003 Consiliul Local al sectorului 1 a luat decizia ridicarii monumentului pe „soclul lui Lenin” din fata Casei Presei, pe adresa primariei au inceput sa curga zeci de propuneri privind viitoarea lucrare de arta dedicata jurnalismului romanesc. „Eu ma gandisem la Pamfil Seicaru, dar au aparut multe controverse si am renuntat la idee”, spune fostul primar al sectorului 1, Vasile Gherasim.

Dezbaterile au continuat, insa. Dupa un concurs organizat de primarie, juriul a desemnat castigator proiectul sculptorului Adrian Ilfoveanu. Lucrarea de arta plastica a acestuia este inscrisa intr-un volum sferic cu diametrul de zece metri si contine semne grafice care constituie elementul principal al masinilor de scris. Daca la inceput proiectul lui Ilfoveanu a fost evaluat, chiar de catre acesta, la aproximativ 1,3 milioane de dolari, dupa negocieri s-a stabilit ca suma necesara ridicarii monumentului nu poate depasi 970.000 de dolari, din care echivalentul a patru miliarde de lei vechi urmau sa intre in contul sculptorului, reprezentand drepturi de autor.

Dezbaterile CRP si conturile primariei

„Am fost intrebat daca am curajul sa particip la o dezbatere in cadrul CRP privind acest proiect”, declara Gherasim, care regreta faptul ca nu a consultat de la inceput Clubul Roman de Presa. Potrivit acestuia, discutiile aprinse purtate cu CRP au schimbat denumirea proiectului in Libertatea Cuvantului, dar au condus si la decizia ca finantarea monumentului sa nu se faca din banul public, ci din donatii private.

„Am deschis un cont la trezorerie si alte doua la BCR, iar eu am donat primii bani, zece milioane de lei vechi”, a adaugat Gherasim, care a marturisit si faptul ca „de soarta acelor conturi, doar cei din primarie sunt raspunzatori”.

„Am primit si amenintari din diverse zone influente privind continuarea acestui proiect, dar nu am vrut sa renunt”, mai spune fostul edil, aratand cu degetul spre proaspatul reales Andrei Chiliman, pe care il sfatuieste sa finalizeze lucrarea de arta a lui Ilfoveanu.

„La inceput de mandate e cel mai indicat sa o faca, spre final e mult prea riscant”, mai spune acesta. Potrivit lui Gherasim, donatiile ar fi curs pe banda rulanta, mai ales ca strategia lui de strangere a fondurilor era una speciala. „Eu discutasem cu aproape 30 de prieteni, care ar fi platit cam 20.000 de dolari fiecare in schimbul inscriptionarii numelui lor pe soclul monumentului”.

Un Lenin de 400.000 de euro

Potrivit datelor furnizate de Primaria Sectorului 1, in prezent situatia banilor stransi in decursul a cinci ani pare sa fie una deloc optimista in ceea ce-l priveste pe Ilfoveanu, cat si lucrarea acestuia. Cele doua conturi deschise in 2003 la BCR nu mai exista, iar banii stransi in cinci ani, 73.661 de lei, au fost transferati in contul trezoreriei. Cu alte cuvinte, in cinci ani s-au strans in jur de 30.000 de dolari, dintr-un necesar de 970.000. Din aceasta suma, spune primaria, atat lui Ilfoveanu, cat si artistului plastic Anton Ratiu, ultimul ramas in cursa pentru castigarea proiectului, le-au fost achitate costurile pentru realizarea machetelor, 3.000 de lei pentru fiecare in parte.

„Ne-au dat banii inainte ca aceste conturi sa fie deschise”, acuza Ilfoveanu conducerea Primariei Sectorului 1, pe care o considera „prin cipalul vinovat pentru blocarea acestui proiect”. Nu de aceeasi parere este si primarul Chiliman care, prin purtatorul sau de cuvant Alexandru Ichim, incearca sa faca lumina in acest caz. „Diferenta de peste 66.660 de lei a ramas neutilizata si se afla in contul primariei la trezoreria sectorului, iar banii se vor cheltui fie pentru acest proiect, fie se vor aloca altor activitati culturale”, spune Ichim, care il invita pe Ilfoveanu la primarie. „Nu am inteles niciodata de ce artistul nu ne-a contactat pentru a primi lamuriri”, a tinut sa precizeze acesta.

„Am fost sa vorbesc cu Lenin, ca la primarie mi-au fost inchise in nas toate usile”, acuza Adrian Ilfoveanu atitudinea institutiei publice din sectorul 1. „Am vrut sa verific conturile, sa depun o suma modica si erau inchise”, se plange sculptorul, care opineaza ca „pe cel de la trezorerie l-au redeschis acum”. „Eu cred ca asta e blestemul lui Lenin”, concluzioneaza Ilfoveanu. Despre statuia fostului lider comunist rus aflam de la Vasile Gherasim ca este o adevarata comoara. „Am informatii sigure ca pentru achizitia lui Lenin s-a primit o oferta din Franta de aproape 400.000 de euro, dar Ministerul Culturii a refuzat-o”, ne arata Gherasim cat de valoros este parintele comunismului, chiar si dupa mai bine de opt decenii de la disparitia sa.

„Nu este o prioritate”

In toata aceasta poveste a monumentului ziaristului, reprezentantii presei romanesti nu par sa imbratiseze astazi nici ideea lui Gherasim, nici proiectul lui Ilfoveanu. „Un monument dedicat profesiei de jurnalist nu este o prioritate in acest moment”, a precizat presedintele interimar al Clubului Roman de Presa, Indira Crasnea, care considera ca „statuile, oricat de inspirate ar fi, nu ne fac prestigiul, ci invers”.

La randul sau, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avadani, crede ca „ziaristul roman isi face un monument in fiecare zi prin ceea ce scrie”, iar proiectul lui Ilfoveanu nu-l vede ca fiind „principala noastra preocupare” si spune ca „a fost doar un act de captare a bunavointei de catre politicieni”.

Totodata, Indira Crasnea a tinut sa sublinieze faptul ca „jurnalismul romanesc are nevoie de multe eforturi individuale si de solidaritate de breasla pentru ca aceia care ne citesc, asculta sau vad sa nu puna prea des semnul egalitatii intre jurnalist, «tonomat», «pasarica» sau «ziarizda»”.

Schita

Monumentul Ziaristului sau Libertatea Cuvantului a fost proiectat ca o sfera cu diametrul de zece metri, ce simbolizeaza interiorul masinii de scris, pe care vor fi sculptate literele si cifrele indispensabile meseriei de ziarist. Sfera va avea o armatura din otel inoxidabil pe care se va monta suprafata cu semne turnata in bronz si patinata diferentiat. De asemenea, pe soclul din granit de Karelia se vor monta, fragmentat, placaje din bronz, iar un alt tip de interventie la soclu consta in montarea unor scari noi (compozitii plastice utilizand elementele formale specifice tipografilor). Iluminarea monumentului pe timp de noapte este conceputa ca proiectie atat din interiorul sferei, cat si din exteriorul acesteia.