|
|
|
Odata rezolvate problemele legate de selectarea administratorului sau listarea la bursa a Fondului Proprietatea (FP) se ridica intrebarea: cum vor fi investiti banii? Mai mult, peste cativa ani statul va pierde controlul, situatie in care exista pericolul ca unele persoane care cumpara pachete foarte mari sa aiba un cuvant greu de spus in administrarea acestuia. Cine vor fi acestia si care va fi politica lor de administrare? Nu este un secret pentru nimeni faptul ca deja se tranzactioneaza pachete importante de actiuni la preturi derizorii. Unele in scop speculativ, altele pentru dobandirea calitatii de actionar pentru o perioada mai lunga de timp. Cei care vand sunt actionarii, care fie s-au saturat sa astepte o listare la bursa promisa de toata lumea si neinfaptuita de nimeni, fie au nevoie de bani sau, pur si simplu, nu cred in acest mod de despagubire.
Multe dintre scandalurile care se invart in jurul acestui Fond au legatura si cu lipsa de reglementare. Exista serioase lacune in actuala legislatie care reglementeaza activitatea celui mai mare fond de investitii din Europa de Est. O spune chiar un membru al Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea. Mircea Ursache are deja un proiect de modificare a Legii 247/2005, privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente. „Cred ca dezbaterea publica a prevederilor acestui proiect, in special cu reprezentantii celor deposedati si actionarilor privati ai Fondului Proprietatea, ar conduce la imbunatatirea acestuia si ar deschide calea certitudinii si inlaturarii acelor ambiguitati in reparatia morala si materiala a celor indreptatiti”, a precizat Mircea Ursache.
Punctul de plecare al proiectului de act normativ este viitorul mod de organizare a Fondului Proprietatea. De-a lungul timpului, au fost multe dezbateri pe aceasta tema. Momentan, acesta este organizat ca un organism de plasament colectiv. Propunerea este transformarea intr-o societate pe actiuni, detinuta initial de statul roman, in calitate de actionar majoritar si alti actionari. Acest mod de organizare ar urma sa se mentina pana cand statul isi va diminua participatia sub pragul de 51%. Si astfel ajungem la un moment fierbinte: tranformarea actionarului majoritar in actionar minoritar. De la inceputul anului, statul a pierdut 5% din participatie in defavoarea actionarilor privati, in acest moment raportul de forte fiind 83% cu 17%, in favoarea Ministerului Finantelor, respectiv 1 la 2113. In prezent, pozitia statului roman de actionar majoritar la acest fond depinde doar de rapiditatea despagubirilor.
Exista insa si voci care spun ca aceasta pozitie trebuie consolidata pana la finalizarea despagubirilor. „Statul va detine calitatea de actionar majoritar pana in momentul despagubirii integrale a tuturor persoanelor indreptatite sa primeasca despagubirile aferente imobilelor care nu pot fi restituite in natura”, se mai arata in proiectul legislativ.
Cel mai fierbinte subiect legat de Fond este, alaturi de listarea la bursa, si modul in care vor fi investiti banii. In legislatia actuala, pana la selectarea administratorului, puterea sta in mana Consiliului de Supraveghere. Acesta are ca sprijin Ministerul Economiei si Finantelor, care raspunde, in solidar, pentru toate deciziile adoptate. Daca propunerea de modificare a legislatiei se va concretiza, pe viitor, directoratul si Consiliul de supraveghere vor avea putere deplina in tot ceea ce tine de politica de investitii. In ceea ce priveste zonele in care se pot face investitii, si aici parerile sunt impartite. De fapt, marul discordiei este legat de procentele din activele totale ale FP, care pot fi investite intr-un instrument sau altul, astfel incat sa existe o siguranta ca banii nu se vor duce in diverse conturi sau buzunare. Spre exemplu, in proiectul legislativ, acestea sunt destul de diversificate si foarte clar delimitate. Astfel, FP nu poate detine mai mult de 20% din activele sale in valori mobiliare si instrumente ale pietei monetare neadmise la tranzactionare, cu exceptia titlurilor de stat si a obligatiunilor emise de MEF, in cazul carora nu se instituie limita de detinere.
Totodata, FP poate investi in depozite si instrumente ale pietei monetare si poate sa detina conturi curente si numerar in lei si in valuta, insa doar in anumite conditii. Limitari au fost prevazute si la detinerea de instrumente financiare emise de entitati apartinand aceluiasi grup, pragul maxim in acest caz fiind de 10% din totalul activelor. Acelasi procent este impus si pentru titlurile de participare emise de OPCVM ori AOPC. Valoarea conturilor curente si a numerarului detinut de Fondul Proprietatea nu trebuie sa depaseasca 20% din activele sale. „La calculul acestei limite se exclude din valoarea activelor numerarul dobandit de la statul roman”, se mai arata in proiectul de act normativ. Limita banilor din conturi plus cea de numerar poate fi extinsa pana la maximum 50% in situatia in care sumele respective provin din plasamente ajunse la scadenta sau din vanzarea de instrumente financiare din portofoliu, iar depasirea respectiva sa nu se intinda pe o perioada mai mare de 90 de zile. In ceea ce priveste valoarea depozitelor bancare constituite la aceeasi institutie de credit, aceasta nu poate reprezenta mai mult de 10% din valoarea totala a activelor.
Un alt subiect de disputa este cel al provenientei fondurilor necesare pentru eventualele majorari de capital social. In prezent, o astfel de miscare poate fi facuta in baza sumelor raportate de statul roman. Varianta oferita de Mircea Ursache este aceea a emiterii de obligatiuni, in anumite conditii, cu un termen de rascumparare de cinci ani, care vor putea fi tranzactionate pe piata de capital, fara a fi insa convertibile in actiuni sau alte tipuri de valori mobiliare emise de FP. „In anul 2007, intr-o declaratie de presa, am precizat ca Fondul Proprietatea trebuie sa se transforme intr-un fond obligatar, urmand sa emita obligatiuni cu termen de rascumparare de cinci ani, pentru toti cei care au fost deposedati abuziv de regimul comunist. Cu aceasta intentie, am acceptat propunerea actionarilor de a face parte din Consiliul de Supraveghere a Fondului Proprietatea. Sunt bucuros sa constat ca, la nivelul conducerii PSD, propunerea mea de modificare a Legii 247/2005 a fost acceptata”, a adaugat Mircea Ursache.
Si selectarea administratorului a starnit discutii contradictorii, cu atat mai mult cu cat s-a tot pus problema prerogativelor pe care le va avea societatea selectata sa indeplineasca aceste atributii. „Prerogativele administratorului vor trece si prin guvern, vor face parte din documentatia de selectie, acolo va fi inclus si un proiect de contract. Pe de alta parte, eu cred ca va trebui sa treaca si prin Adunarea generala a actionarilor. M-as bucura ca, la un moment dat, sa avem un semn de la zona privata. Ar fi foarte important pentru noi”, spunea Daniela Lulache, directorul general al Fondului. Proiectul social-democratilor prevede insa eliminarea administratorului din ecuatie, astfel ca, pana la momentul despagubirii integrale a tuturor celor indreptatiti, FP va fi administrat de un directorat si de un consiliu de supraveghere, potrivit Legii societatilor comerciale.
Edward Pastia
Este una dintre intrebarile la care cu greu poate raspunde cineva, nici macar institutiile statului abilitate sa vegheze la buna functionare a Fondului Proprietatea. Tranzactiile cu actiuni in afara unui cadru reglementat au inceput sa starneasca suspiciunea ca personaje influente din sfera afacerilor vor sa transforme FP intr-un nou FNI. Surse din cadrul Fondului ne-au declarat ca incercarile conducerii FP de a afla de la Depozitarul central date despre vanzarile de actiuni s-au lovit de refuzuri repetate.
Asa cum era de asteptat, nu au intarziat sa apara si presiunile asupra statului, actionarul majoritar din prezent – s-a cerut adoptarea unei ordonante care sa permita emiterea de actiuni nenominale -, au aparut in presa dezvaluiri despre salariile uriase ale unor persoane cu atributii executive din conducerea FP.
Rezumand, toate incercarile noastre de a afla care sunt parghiile prin care statul roman poate controla viitorul unei asemenea investitii nu au facut decat sa adanceasca misterul.
Consiliul Concurentei a fost singura institutie care si-a aratat disponibilitatea unei dezbateri pe aceasta tema, precizand insa ca atributiile sale vizavi de FP sunt totusi limitate. „Consiliul Concurentei nu are competenta legala de a interveni in operatiunile de transmitere a actiunilor Fondului Proprietatea si nici de a controla modalitatile de exercitare a dreptului de vot de catre actionarii existenti, indiferent daca acesta se realizeaza direct sau prin mandatar”. Poate insa interveni atunci cand se constata o concentrare economica pornita de la nivelul societatilor care formeaza portofoliul Fondului. In momentul in care cineva ar prelua controlul asupra mai multor companii din acelasi domeniu de activitate, Consiliul Concurentei poate declansa o investigatie.
"Cred ca dezbaterea publica a prevederilor acestui proiect, in special cu reprezentantii celor deposedati si actionarilor privati ai Fondului Proprietatea, ar conduce la imbunatatirea acestuia si ar deschide calea certitudinii si inlaturarii acelor ambiguitati in reparatia morala si materiala a celor indreptatiti. " Mircea Ursache
Curs valutar
EUR 3.6059 LEI
USD 2.5318 LEI
GBP 4.4666 LEI
XDR 3.8717 LEI
XAU 64.7570 LEI
Banii la un click distanta! Editorial
Calculeaza noua taxa auto 
In editia curenta: nr. 168 2008/09/05
