Videanu, strecuratoarea Apa Nova in contractul cu bucurestenii

Primarul Capitalei, Adriean Videanu, si Apa Nova incearca sa modifice contractul de concesiune a serviciului de apa potabila peste capul autoritatii care monitorizeaza respectarea legalitatii. Una dintre mize este blocarea reducerii de tarife de care ar trebui sa beneficieze bucurestenii.

Semnat in 2000, contractul de concesiune intre Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) si grupul Veolia, care s-au asociat formand societatea Apa Nova Bucuresti (ANB), cu privire la furnizarea de servicii de alimentare cu apa si canalizare pentru municipiul Bucuresti, este considerat de specialisti un model de rigoare si eficienta. Ca atare, acest contract a fost luat ca model pentru alte contracte asemanatoare din Romania, dar si din strainatate.
Probleme au aparut totusi pe parcursul derularii contractului si s-au inmultit odata cu instalarea in fruntea Primariei Capitalei a lui Adriean Videanu. Intaiul edil vrea cu tot dinadinsul sa fie intaiul si la controlul relatiei dintre primarie si Apa Nova. Videanu si-ar dori ca el sa renegocieze noi termeni contractuali, sa ia decizii tehnice si financiare, desi contractul de concesiune nu-i acorda vreun drept de interventie in derularea acestuia.

Amenzi neincasate de 8,1 milioane de  euro

Agentia de Reglementare a nivelurilor de servicii Apa-Canal a municipiului Bucuresti (ARBAC), organism creat pentru a monitoriza modul in care cele doua parti isi respecta obligatiile, a penalizat ANB cu suma totala de 8,1 milioane euro, pentru nerespectarea unor prevederi ale contractului de concesiune. Societatea de apa considera insa ca amenzile „nu se justifica a fi platite. ANB a contestat temeinicia penalitatilor propuse de ARBAC, atat din punct de vedere al fondului, cat si al formei”. ARBAC admite ca a primit contestatiile amenzilor, dar ca le-a respins, penalizarile ramanand in vigoare.
Prima penalizare a sosit in octombrie 2002, deoarece ANB nu a informat ARBAC despre calitatea apei potabile furnizate. Au urmat si alte amenzi, pentru nerespectarea obligatiei contractuale de a monta contoare sau pentru faptul de a nu fi emis facturi conform contoarelor, ci facturare in sistem pausal. Pana la aceasta data, dintre toate penalizarile (numite in termeni contractuali „accesarea garantiei de executie“) au fost incasati zero euro. Motivul? Nu vrea Videanu.
Primarul general se comporta ca un inversunat aparator al Apa Nova Bucuresti, fiind impotriva oricarei sanctionari a acesteia, chiar daca penalizarea este decisa de institutia abilitata si competenta, ARBAC.
6,6 milioane de euro din penalizarile date ANB au fost validate de Consiliul General al PMB, dupa cum cer clauzele contractuale. Dar de incasarea efectiva a banilor raspunde primarul general. Reprezentantii ARBAC spun ca, potrivit contractului de concesiune, primarul general trebuie sa deschida un cont in care sa fie „trasi“ banii respectivi din garantia de executie.
Fara niciun motiv, Videanu refuza sa faca ceea ce-i impune contractul. Subliniem faptul ca, in conformitate cu prevederile contractului de concesiune, primarul general nu are niciun fel de calitate de a decide asupra penalitatilor, nici ca oportunitate, nici ca valoare a acestora. Rolul sau este doar de executant, rol care nu-i convine si pe care vrea sa-l schimbe intr-unul de „primar-jucator“.

Hotarare pentru „primarul-jucator“

Prin tot felul de metode, Videanu incearca sa obtina dreptul de a semna acte aditionale la contractul cu ANB, dupa negocieri doar intre el si sefii Apa Nova. Primarul nu are nicio competenta - nici legala, nici profesionala -  in acest domeniu; el nu poate actiona fara a avea la baza deciziile tehnice ale ARBAC.
Una dintre ultimele incercari  de a ocoli ARBAC s-a petrecut in septembrie anul trecut. Prin oamenii sai din Consiliul General, Videanu a elaborat si promovat un pro-
iect de hotarare al CGMB, prin care se acordau puteri primarului general, fiind astfel introdusa o procedura contrara contractului de concesiune. Potrivit proiectului, Videanu ar fi fost imputernicit sa semneze „conventii“ cu ANB privitoare la obligatiile acesteia, in locul CGMB.
Surse din primarie spun ca Videanu a declarat in repetate randuri, chiar si in fata reprezentantilor ARBAC, ca el nu este de acord cu penalizarile Apa Nova. Iar mai apoi nu s-a sfiit sa ridice tonul si sa-i ameninte in fata pe toti cei care sustineau, cu fapte si date, ca ANB a calcat pe bec, potrivit acelorasi surse. Primarul general a pretins de mai multe ori ca el sa fie persoana coordonatoare a relatiei primarie- Apa Nova Bucuresti. Intentia lui Videanu - declarata unor consilieri din CGMB - este aceea de a desfiinta ARBAC, pentru a avea cale libera in „negocierile“ cu ANB. El s-a opus aprobarii bugetului ARBAC, afirmand intr-o sedinta a Consiliului General ca Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunale lucreaza la un proiect de desfiintare a ARBAC.  

Clauza de „abuz de pozitie dominanta“

S-a incercat, de asemenea, printr-un proiect de hotarare al CGMB, strecurat de oamenii lui Videanu, blocarea reducerii tarifelor la apa si canalizare. Reducerea tarifelor a fost solicitata deja de CGMB, fiind posibila datorita investitiilor Primariei Capitalei si  ale primariilor de sector in aria de responsabilitate a ANB. Din anul 2000, cand a fost incheiat contractul cu Apa Nova, aproape in fiecare an au fost astfel de incercari de modificare a contractului initial.
Cum ANB are monopolul pe Bucuresti in domeniul apei si canalizarii, apare ceea ce in practica internationala poarta denumirea de „abuz de pozitie dominanta“. Contractul de concesiune - facut „beton“ si negociat la sange, dupa cum sustin specialistii - prevede, la clauza 2.1.3., chiar „stoparea abuzului de pozitie dominanta“, prin aplicarea unor mecanisme de reglementare transparente. Corectiile facute de ARBAC la hotararile de aplicare a contractului de concesiune au condus la economii de milioane de euro la bugetul local.

Corespondenta peste capul ARBAC

Reprezentantii ARBAC au intrat in posesia unei parti a corespondentei dintre Apa Nova si primarul Videanu, atentionand cele doua institutii asupra nelegalitatii acestei practici. „Concesionarul ANB a avut o atitudine netransparenta fata de ARBAC si a practicat proceduri abuzive, contrare prevederilor contractuale, prin promovarea, inca din 2003, de proiecte de hotarari ale CGMB fara consultarea prealabila a ARBAC, si chiar incheind documente cu incalcarea prevederilor contractului de concesiune cu persoane lipsite de competenta in domeniu, si prin care erau promovate interese nerezonabile ale concesionarului“, se arata intr-o scrisoare adresata de ARBAC municipalitatii.
Adresa continua: „ARBAC a constatat ca, prin propunerile de program ale ANB, se intentioneaza un transfer nelegal de responsabilitati de la ANB la concedent privind lucrari in valoare de circa 100 de milioane de euro, in conditiile in care aceste lucrari sunt prevazute ca obligatii contractuale ale concesionarului, clar precizate in caietul de sarcini al contractului de concesiune. Aceasta propunere a ANB o consideram o incercare de incalcare grava a prevederilor legale si contractuale privind mentinerea echilibrului financiar al concesiunii“.
Apa Nova nu neaga incercarile de modificare a contractului de concesiune, ci le considera normale. „Un Contract de Concesiune pe o perioada de 25 ani nu poate avea un caracter imobil. Trebuie adaptat schimbarilor legislative, economice si tehnice si trebuie adaptat exigentelor locale. Astfel, Partile (Municipalitatea si ANB) pot decide, atunci cand doresc, sa adapteze clauzele contractului noilor realitati”, se arata intr-un comunicat al companiei, care mai precizeaza: „In decembrie 2006, Municipalitatea si-a exprimat dorinta de a renegocia anumite clauze ale contractului, iar ANB si-a dat acordul pentru acest demers. Discutiile vor demara de indata ce vor fi desemnati reprezentantii Municipalitatii”.

Factura Apa Nova: 30 de metri cubi de apa/om

Tot la capitolul abuzuri ale ANB se inscrie, potrivit ARBAC, si facturarea unor sume de bani la care compania nu ar fi avut dreptul. La un moment dat, aceasta a introdus niste contracte noi cu unii clienti, comitand un abuz prin  facturarea in baza unor contoare de retea, comune mai multor blocuri.
Conform contractului, ANB trebuia sa aplice norme fixe - pausale - la blocurile necontorizate.
Prin noua facturare, cetatenilor le-au fost adaugate pe factura si pierderile din retea. Contorul de retea nu masoara consumul individual al fiecarui abonat, ci totul merge la comun, inclusiv pierderile. Iar celor de la Apa Nova nu le convenea sa suporte pierderile din reteaua de apa a Bucurestiului.
O alta aberatie semnalata de ARBAC a constituit-o facturarea la pausal, in unele cazuri, a unui consum lunar de 30  de metri cubi de apa de persoana. Adica 30.000 de litri lunar sau 1.000 de litri pe zi. Conform reglementarilor, norma la pausal este de cinci metri cubi lunar de persoana.

Retelele telescopice au ajuns la tribunal

ANB afirma, de asemenea, ca retelele de apa de la statiile de hidrofoare pana la intrarea in blocuri nu cad in sarcina ei, fiind retele private ale utilizatorilor, nu bunuri publice. Potrivit contractului de concesiune, ANB se ocupa doar de retelele publice, cele private fiind in sarcina cetatenilor.  Prin aceasta interpretare abuziva, compania incerca sa scape de niste retele care ii dadeau batai de cap, dar care erau in sarcina ei, de a caror existenta si stare a stiut de la bun inceput si pe care le-a preluat cand a semnat contractul.
Ani intregi, ANB a sustinut ca aceste retele dintre hidrofoare si intrarile in bloc (denumite tehnic retele telescopice) nu sunt in grija ei; justitia a transat definitiv problema, stabilind ca, pana la intrarea in blocuri, retelele de apa sunt publice, nu ale asociatiilor de proprietari, iar Apa Nova Bucuresti trebuie sa le administreze. Conform Legii locuintei, partea privata a unei proprietati nu poate depasi limitele blocului, deci reteaua privata - de orice fel, nu doar de apa - se opreste la aceasta limita. Mai departe este reteaua publica.

“Ne-au lasat noua la primarie canalizarea, ca nu prea ies bani”

Contactat in legatura cu acest subiect, primarul general Adriean Videanu ne-a indrumat catre viceprimarul Razvan Murgeanu, despre care spune ca are “in parohie” Apa Nova. Viceprimarul s-a aratat nemultumit de modul in care decurge contractul de concesiune, mai ales in ceea ce priveste partea de investitii.
“Pana acum, investitiile Apa Nova sunt prea mici. Ei spun ca daca au de facut o investitie, conform contractului, in zece ani, de exemplu, de unde stiu eu ca n-o sa o faca chiar in al zecelea an? Sa dea Dumnezeu sa o faca la termen. Eu zic ca sunt totusi in urma cu investitiile. Au mers mai mult pe investitiile in reteaua de apa, ca asta inseamna clienti, deci incasari. In schimb, ne-au lasat noua la primarie canalizarea, ca de aici nu prea ies bani. Au investit foarte putin in canalizare. Acum doi ani, cand a fost inundatie mare in tot cartierul Giulesti-Sarbi, mi-au dat peste nas cu niste clauze din contract, spunand ca ei nu intervin sa faca canalizarea. Asa ca am facut-o noi, pe banii primariei”, a declarat Razvan Murgeanu pentru “Financiarul”.
Tot la capitolul nerealizari Murgeanu a trecut si relatia de colaborare cu Apa Nova: “Ei vor sa tot mareasca tarifele, spunand ca Bucurestiul are cel mai mic pret al apei din tara. Asa o fi, dar tot Bucurestiul are 10% din populatia Romaniei, asa ca incasarile sunt mari. Doar se vede asta din profitul obtinut. Mai spun cei de la Apa Nova ca nu intervin pe strazi nemodernizate - asta-i culmea, adica noi sa modernizam, sa asfaltam, sa marcam, apoi sa vina ei sa sparga toata lucrarea! Normal ar fi ca firma sa dezvolte canalizarea in tot Bucurestiul; ca exemplu, sectorul 5 e jale cu canalizarea. In concluzie, pot spune ca activitatea Apa Nova ar fi putut fi mult mai buna in cei sapte ani de cand lucreaza aici”.

Societate fara cenzori

Societatea Apa Nova Bucuresti SA are opt actionari, potrivit datelor de la Registrul Comertului. Francezii de la Veolia Eau - Compagnie Generale des Eaux detin cea mai mare parte a portofoliului, 73,7% din actiuni. Consiliul General al municipiului Bucuresti este pe locul doi, cu 16,3% din actiuni, urmat de ESOP (asociatia salariatilor), cu 10%. In structura actionariatului mai apar cinci persoane fizice, de nationalitate franceza (printre care si fostul director Apa Nova Stephane Ebalard), fiecare detinand zece actiuni, adica o cota de 0,000180%.
Un alt amanunt semnificativ relevat de Registrul Comertului este acela ca mandatul cenzorilor societatii a expirat. Cenzorii sunt acele persoane care, in conformitate cu Legea Societatilor Comerciale, „sunt obligate sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare”.  De asemenea, cenzorii au dreptul sa obtina de la administratori, in fiecare luna, o situatie despre mersul operatiunilor financiare.

Concesiune pe 25 de ani

Compania Apa Nova Bucuresti SA a fost creata in 1999 pentru a participa la licitatia de concesionare a retelei de apa si canalizare a municipiului Bucuresti. Apa Nova Bucuresti (ANB) a rezultat din asocierea Veolia Apa (subsidiara din Romania a Veolia Eau, noul nume al fostului grup francez Vivendi) si Consiliul Local al municipiului Bucuresti, francezii avand initial 83,16% din capitalul social total de 42  de milioane de euro. Veolia Apa detine pe piata romaneasca urmatoarele companii: Apa Nova Bucuresti, OTV Apa Romania, Acvatot si Apa Nova Ploiesti.
Grupul Veolia Eau mai asigura astfel de servicii si la Paris, Londra, Berlin, Praga si Budapesta. Apa Nova Bucuresti a obtinut concesionarea serviciilor comunitare bucurestene de apa si canal pe o perioada de 25 de ani. In 2006 a realizat o cifra de afaceri de 100 de milioane de euro, iar din anii 2000 pana astazi firma a inregistrat profit.

Misiune ARBAC: tarife mici

ARBAC este o institutie publica autonoma, neguvernamentala, de interes si utilitate publica, nonprofit, cu personalitate juridica, aflata sub autoritatea unui consiliu executiv ai carui membri sunt validati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) pentru maximum doua mandate. Functionarea independenta a ARBAC este extrem de importanta: institutia trebuie sa mentina ”echilibrul financiar” al contractului de concesiune si sa vegheze asupra calitatii serviciilor de apa si canalizare, cu cele mai mici tarife posibile pentru cetateni.