Reabilitarea termica a blocurilor vechi se indreapta spre un esec

Mandria economiei socialiste, blocurile vechi au ajuns congelatoare

Planurile guvernului de imbunatatire a confortului termic al locuintelor si de reducere a pierderilor de caldura in cazul blocurilor vechi, prin subventionarea costurilor pentru reabilitarea termica, nu ajung sa se mai concretizeze. Dificultatea aplicarii programului precum si neintelegerile dintre locatari au facut ca proiectul guvernantilor de sporire a confortului temic al apartamentelor sa fie extrem de dificil de aplicat.

Potrivit Ordonantei 174/2002, privind instituirea de masuri speciale pentru reabilitarea unor cladiri de locuinte, executivul roman isi propune sa acopere doua treimi din cheltuielile care trebuie suportate pentru lucrarile de imbunatatiri termice. Potrivit legii, o treime din banii destinati reabilitarii ar trebui sa provina de la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL), o alta treime, de la bugetul local, iar restul, de la asociatiile de proprietari.

 

Doar patru blocuri au intrat in program la Iasi

Fondurile banesti, desi in cea mai mare parte sunt asigurate de catre stat, creeaza discutii in randul proprietarilor. Potrivit legii, inainte de a demara proiectul, trebuie realizat un studiu de fezabilitate, ce se va finaliza cu stabilirea unor indicatori tehnico-economici privind starea imobilelor. Proiectul va indica in ce stare este cladirea, precum si cheltuielile estimate pentru realizarea lucrarilor de reabilitare. „Fiecare asociatie trebuie sa aprobe acesti indicatori tehnico-economici, pentru ca altfel legea nu da voie sa fie demarate proiectele”, ne-a declarat Emilia Popescu, din cadrul Primariei Iasi.

In capitala Moldovei, 46 de asociatii de locatari au dorit intr-o prima faza sa beneficieze de programul prin care statul acoperea doua treimi din cheltuielile cu reabilitarea termica a blocurilor. Doar patru asociatii au aprobat proiectele tehnice si indicatorii economici stabiliti. Aceste cazuri sunt exceptii, pentru ca locatarii nu vor pune niciun ban din buzunar pentru lucrari.

„Potrivit studiului tehnic, costul cu reabilitarea termica ajunge la 700.000 de lei vechi pe metrul patrat de arie construita desfasurata. Grosso modo, la un apartament de doua camere, costul total al reabilitarii ajunge pentru o familie la 80 milioane de lei vechi. Aici se include schimbarea tamplariei, revizuirea instalatiei, izolarea termica a peretilor exteriori si repararea planseului”, explica Emilia Popescu. Cu toate ca suma nu este mare pentru lucrarile efectuate, membrii celor 46 de asociatii de locatari nu s-au putut intelege pentru demararea programului. „Potrivit legii, pentru a incepe reabilitarea, este nevoie de acordul majoritatii locatarilor. In practica insa, acordul trebuie sa fie unanim, pentru ca toti proprietarii de apartamente trebuie sa contribuie cu banii, iar daca unul singur nu este de acord, ceilalti ar trebui sa achite in contul lui”, spune reprezentantul Primariei Iasi. In aceste conditii, numai cele patru blocuri au mai ramas in cursa pentru realizarea imbunatatirilor termice.

Bani din mansardare

In acest caz insa, asociatiile au acceptat ca primaria sa acopere partea de bani a locatarilor, in schimbul cedarii dreptului de mansardare a planseului.

„Pe data de 24 iunie a avut loc licitatia pentru desemnarea firmei care va realiza proiectarea lucrarilor. Valoarea estimativa a contractului este de 1,5 miliarde lei vechi. Intregul proiect de expertizare si proiectare trebuie finalizat in aproximativ patru luni. Dupa ce este gata proiectarea, vom organiza o noua licitatie pentru a stabili firma care va face lucrarile de mansardare si reabilitare”, ne-a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei Iasi.

Reprezentantii municipalitatii iesene spun ca nu se stie inca ce destinatie vor avea apartamentele de la mansarda, despre care s-a spus ca vor fi locuinte sociale, singurul lucru sigur fiind ca vor fi administrate de catre municipalitate si ca nu vor fi destinate vanzarii.

O alta varianta ar fi ca asociatiile de proprietari sa apeleze la o firma privata, care ar putea plati si cheltuielile locatarilor. Practic, reabilitarea locuintelor se va face gratuit, cu o singura conditie: locatarii sa acorde dreptul de a se utiliza planseul imobilului. „Noi suntem dispusi sa acoperim treimea pe care trebuie sa o achite locatarii pentru reabilitarea termica a apartamentelor, in schimbul dreptului de a utiliza acoperisul blocului, pe care sa realizam mansarde”, ne-a declarat Bogdan Spinu, managerul firmei Mansarda Lux.

Se cauta fonduri europene la Suceava

Nici la Suceava lucrurile nu stau mai bine, pentru ca un locatar ar trebui sa plateasca pentru izolarea termica a apartamentului intre 800 si 2.000 de euro, in functie de tipul de lucrari. Viceprimarul Sucevei, Angela Zarojanu, spune ca pierderile de caldura din locuintele neizolate corespunzator ajung si pana la 40 la suta. In municipiul Suceava, au fost inaintate 21 de dosare pentru reabilitare termica. Este vorba despre blocuri construite la mijlocul anilor ’60, perioada in care a fost ridicata si zona industriala din Lunca Sucevei. Pentru un bloc cu zece etaje si 40 de apartamente, bugetul de stat suporta 300.000 de lei. Bugetul local, dar si proprietarii urmeaza sa vina fiecare, cu inca 300.000 de lei. Intrucat majoritatea locuitorilor orasului au posibilitati financiare reduse, adjunctul sefului municipalitatii sucevene cauta solutii de atragere de finantari extrabugetare si, implicit, de reducere a cotei de participare a cetatenilor la plata lucrarilor in cauza. „Exista programe europene de finantare a unor asemenea investitii si, de aceea, studiez posibilitatea accesarii de fonduri structurale prin Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Est, astfel incat sa reducem cota de participare a cetatenilor. Totodata, daca o sa ne permita veniturile, o sa gasim si o modalitate de suportare de la bugetul local a unui procentaj mai mare de cheltuieli cu lucrarile din locuinte, respectiv a celor de izolare de conducte sau schimbari de geamuri”, a explicat Angela Zarojanu. Prin dispozitie de primar, la nivelul executivului a fost infiintata si functioneaza o comisie de specialitate formata din specialisti in constructii si energetica, acestia din urma oferind consultanta celor interesati in reabilitare si reducerea pierderilor din locuintele colective.

Potrivit unei situatii a primariei, in municipiul Suceava exista 536 de blocuri racordate la sistemul centralizat de termoficare, avand 1.836 de scari si 34.853 de apartamente. Din total, doar despre 50 de blocuri se poate spune ca nu au probleme de izolare termica.

Ce lucrari sunt incluse in programul de reabilitare termica

Potrivit Ordonantei 174/2002, lucrarile de reabilitare includ izolarea termica a peretilor exteriori, a terasei, a planseului peste subsol, realizarea sarpantelor si acoperisurilor ori repararea sau inlocuirea acestora, inlocuirea sau dublarea ferestrelor si usilor exterioare, repararea, consolidarea si zugravirea peretilor exteriori si alte elemente structurale si nestructurale care constituie „anvelopa” cladirilor. De asemenea, se pot realiza interventii la conductele si armaturile cu pierderi din subsolul/canalul termic aflat in proprietatea indiviza a asociatiei de proprietari.

Fondurile necesare pentru finantarea cheltuielilor privind executarea lucrarilor anuale se asigura astfel: 34 la suta din alocatii de la bugetul de stat, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie, 33 la suta din fonduri aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele locale si din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, si 33 la suta din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari si din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene.
Din costurile reabilitarii pe care le suporta asociatia de proprietari se scad: costul reabilitarii termice a teraselor, daca pe acestea se construiesc locuinte prin mansardare odata cu lucrarile de reabilitare termica, aceste cheltuieli fiind incluse in costul mansardelor respective; costul reabilitarii termice a spatiilor cu alta destinatie decat cea de locuit, detinute de operatori economici, institutii sau alte organisme. Proprietarii vor suporta costurile lucrarilor de reabilitare termica aferente locuintelor proprii si o cota parte din valoarea celorlalte lucrari corespunzatoare proprietatii, proportional cu suprafata detinuta in proprietate.

Povestea sarpantei ajunse in strada

Constructiile ilegale de mansarde si sarpante, care risca sa se prabuseasca la prima furtuna, au devenit o problema tot mai acuta, mai ales dupa ce, recent, la Iasi, un acoperis de bloc s-a prabusit. Incidentul s-a petrecut intr-unul din cartierele Iasiului, in timpul unei furtuni mai puternice, cand vantul a smuls bucati din sarpanta unui bloc. Bucatile de lemn si tabla au plutit peste bulevard, o parte prabusindu-se peste trei autoturisme si un aparat de aer conditionat, iar altele ajungand tocmai pe trotuarul opus. Dintr-una din cele trei masini soferul tocmai coborase, dar nu si sotia acestuia. Din fericire, femeia nu a fost ranita, dar a tras, in schimb, o mare spaima. Politistii au stabilit ca vinovat de producerea incidentului este Ioan Leonte, care si-a construit sarpanta fara autorizatie. „In urma verificarilor, s-a observat ca sarpanta era prinsa numai in cateva cuie, drept pentru care am luat masura de a inlatura toate elementele care puneau in pericol zona”, a declarat Dragos Hutanu, seful Biroului de Protectie Civila din cadrul primariei. In urma incidentului, lucratorii primariei au demarat o campanie de verificare a tuturor sarpantelor din municipiu.
„Cele mai multe sunt ridicate imediat dupa anul 2000, nu respecta nicio norma de siguranta si nu au autorizatie. In cazul sarpantei care apartine lui Ioan Leonte, tinand cont de pericolul creat, am dispus dezafectarea sarpantei, dar si aplicarea unei amenzi de pana la 100.000 lei”, a declarat Daniel Todirica, seful Serviciului Corp Control Urbanism din cadrul primariei. Ieri, Ioan Leonte a fost chemat sa dea declaratii la politie.

Se pare ca in prezent mansardarea blocurilor a devenit singura solutie pentru iesenii care locuiesc la ultimul nivel si vor sa rezolve problemele create de faptul ca plafonul nu este reparat. Mai grav este ca fenomenul a luat amploare, iar numarul celor care construiesc fara autorizatie, cu ajutorul unor muncitori nepriceputi, a crescut. Reprezentantii municipalitatii au precizat ca efectueaza controale numai in urma sesizarilor primite din partea vecinilor celor care construiesc ilegal mansardele. Pana in prezent au fost aplicate amenzi pentru construirea ilegala a mai multor mansarde. Valoarea amenzilor este de aproximativ 800 milioane lei (80.000 lei noi). De regula, primaria le acorda un termen de 90 de zile sa intre in legalitate. Persoanelor care au facut primele demersuri pentru a intra in legalitate, li s-a acordat o derogare a termenului. Cele mai multe cereri privind acordarea autorizatiilor de mansardare vin din partea asociatiilor de proprietari. De obicei, mansardarile se fac la blocurile cu patru niveluri. Amenzile pentru ridicarea mansardelor fara autorizatie sunt de 10 milioane lei (1.000 lei noi).

Etape ce trebuie parcurse

In conformitate cu prevederile legii, in prima faza se va proceda la identificarea si inventarierea imobilelor cu destinatia locuinte, iar asociatiile de proprietari vor fi notificate asupra conditiilor de eligibilitate, criteriilor tehnice de selectie si modului de finantare a serviciilor si lucrarilor. Decizia de interventie pentru reabilitarea termica a cladirii va fi luata in adunarea generala a proprietarilor. Dupa fundamentarea si aprobarea programelor anuale si semnarea conventiei cu coordonatorul acestora, se va face expertiza energetica a imobilului si va fi emis certificatul energetic. Procedura continua cu intocmirea studiului de fezabilitate, aprobarea indicatorilor tehnico-economici, proiectarea lucrarilor de reabilitare termica si emiterea autorizatiei de construire. Abia dupa parcurgerea acestor etape, se va trece la lucrarile propriu-zise.

Ce imobile pot intra in program

Legea stabileste si o serie de criterii privind modul de selectie a cladirilor care sa intre in programul de reabilitare termica. Prioritate vor avea imobilele mai vechi. Importanta are si sistemul constructiv al „anvelopei” blocului, prioritate avand cele din prefabricate, si nu cele din zidarie. De asemenea, se va avea in vedere numarul de apartamente din bloc si pierderile termice ale imobilului.