Pretul energiei este cauza majora a scumpirilor din ultima vreme

De ce se tem cetatenii europeni nu scapa

Ritmul galopant al majorarii preturilor la energie in zona euro, dar si in Romania, alimenteaza cresterea inflatiei.

Principala grija a europenilor a devenit, in ultimele sase luni, cresterea constanta a preturilor. Pentru 37% dintre ei, majorarea ratei inflatiei este un cosmar, devansand substantial spectrul somajului, de care se tem doar 26%. Romanii sunt chiar mai speriati decat media, aproape

jumatate dintre ei considerand ca principala lor problema o reprezinta preturile mari la energie si alimente. Vesti pozitive, din pacate, nu sunt, iar incepand din toamna acestui an scumpirile anuntate pe perioada verii la gaze naturale, combustibili si electricitate se vor regasi nu doar in preturile alimentelor si al transportului – cum se intampla acum, ci si in facturile substantiale la intretinere si electricitate.

Pretul energiei este principalul factor al expansiunii inflationiste, devansand cu putin ca importanta scumpirea alimentelor. Banca Centrala Europeana pune inflatia de 4%, inregistrata la sfarsitul lunii iunie in zona euro, in primul rand pe seama scumpirii benzinei, motorinei si a gazelor naturale. Cresterea anuala a indicelui armonizat al preturilor de consum la energie a fost de 3,7% in luna mai, fata de 3,3% in aprilie. Galopul preturilor este si mai vizibil daca este comparata cresterea din mai cu cea din decembrie 2007, de 2,1%. Evolutia mondiala a pietei petrolului nerafinat a influentat decisiv scumpirile pe care le resimt europenii, iar pretul gazelor naturale are tendinta de a-l dubla ca trend.

Motorina ia fata benzinei ca sursa inflationista

In ultimele sase luni, in majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, scumpirea motorinei auto a devansat-o ca dinamica pe cea a benzinei, si chiar pe cea a petrolului nerafinat, contribuind intr-o mai mare masura la puseul inflationist record din zona euro. Astfel, in tari ca Romania, Bulgaria, Cehia, Spania, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Austria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia si Marea Britanie, diferentele de pret dintre benzina de 95 si motorina au devenit din ce in ce mai pregnante in prima jumatate a anului, ajungandu-se la un ecart de pana la 200 de euro/1.000 litri la pompa. Doar pentru belgieni, francezi, italieni, luxemburghezi, olandezi si portughezi, cumpararea automobilelor pe motorina mai poate insemna o economie in bugetul personal, in tarile lor benzina fiind in continuare mai scumpa.

Cat despre evolutia viitoare a preturilor benzinei si motorinei, Banca Centrala Europeana prognozeaza mentinerea si chiar cresterea diferentei de pret in defavoarea posesorilor de mijloace de transport alimentate cu motorina, atat in Uniunea Europeana, cat si pe plan mondial. Explicatia este, potrivit Buletinului BCE pe luna iulie, cererea de motorina, care se mentine la cote ridicate, datorita atat cresterii parcului auto pe motorina, cat si faptului ca acesta este principalul combustibil folosit in transportul rutier de toate tipurile.

Aceasta cerere este atat de mare, incat presiunea exercitata asupra ofertei s-a dovedit peste capacitatea de livrare a rafinariilor europene si a necesitat importuri din ce in ce mai mari din spatiul extracomunitar. Numai in luna iunie au fost necesare importuri de peste 900 de mii de tone de motorina, pentru a acoperi cererea de pe piata. Asigurarea necesarului de consum din import se practica la scara din ce in ce mai mare in Uniunea Europeana, crescand dependenta energetica a statelor membre fata de tarile furnizoare de petrol nerafinat, benzina si motorina, cu consecintele negative de rigoare in plan economic si politic.

Alaturi de cererea peste capacitatea de productie a rafinariilor din spatiul comunitar, inca un factor preseaza puternic in directia cresterii pretului motorinei intr-un ritm mai alert decat cel al benzinei. Este vorba despre calitate, respectiv continutul redus de sulf al motorinei vandute in benzinariile europene. Costurile suplimentare necesare obtinerii motorinei de calitate se adauga pretului la consumatorul final.

Inflatia amana adoptarea euro

Pentru Romania, Banca Nationala apreciaza accelerarea cresterii pretului energiei ca fiind un factor major in formarea presiunilor inflationiste, dupa modelul tarilor zonei euro. In cel mai recent raport asupra inflatiei, BNR aprecia ca in trimestrul al doilea, pentru a doua oara consecutiv in 2008, dinamica anuala a preturilor volatile (crestere de 4,7% fata de decembrie 2007) a fost impulsionata de atingerea unor noi maxime istorice ale pretului titeiului pe piata mondiala. Acestea s-au concretizat in scumpirea carburantilor pe piata interna, a caror variatie medie lunara a fost de 1,4%. Se adauga si presiunea inflationista a preturilor utilitatilor, gazele naturale inregistrand cea mai importanta majorare de tarife, de 8,42%. Efectul negativ al acestor fenomene, dificil de controlat prin politici nationale, se resimte atat asupra nivelului de trai al romanilor si competitivitatii companiilor autohtone pe pietele mondiale, cat si asupra obiectivului adoptarii monedei euro. Riscului de deficit bugetar excesiv, anuntat saptamana trecuta de ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, i se adauga adancirea decalajului ratei medii anuale a inflatiei fata de UE27. Aceasta diferenta era, in martie a.c., de 3,2%, fata de 2,5 puncte procentuale la sfarsitul lui 2007.

Totodata, ecartul fata de media ratei inflatiei din cele mai performante trei state membre ale Uniunii Europene era de 4,2% la inceputul celui de-al doilea trimestru al anului curent, avand perspectiva mentinerii unei evolutii similare si in continuare. Potrivit criteriilor de convergenta nominala de aderare la zona euro, aceasta diferenta ar trebui sa fie de maximum 1,5 puncte procentuale.