Colegiile uninominale incurca mult socotelile politicienilor

Loteria alegerilor parlamentare

Delimitarea colegiilor au apropiat PSD de PNL si au reconfirmat izolarea PD-L pe scena politica. Nimeni nu poate anticipa insa rezultatele voturilor din cele peste 400 de colegii.

De la inceput trebuie precizat ca modul de impartire a colegiilor nu influenteaza numarul final de mandate obtinute de fiecare partid, intrucat distribuirea mandatelor se face proportional, in functie de numarul de voturi obtinute de partid la nivel national. Miza este, de fapt, data de stabilirea unor colegii puternice, in care liderii de la nivel central sa candideze pentru un mandat sigur.

Sarcina delimitarii colegiilor a revenit Comisiei de Cod electoral. Teoretic, fiecare partid trebuia sa vina cu propriile propuneri, iar in urma dezbaterilor, membrii comisiei sa stabileasca prin vot care este cea mai buna varianta. In cadrul sedintelor, propunerile PSD si cele ale PNL au coincis, iar UDMR, PC si grupul minoritatilor nationale le-au sustinut punctele de vedere. Doar PD-L a format o opinie separata, venind cu variante proprii. PRM nu a facut nici un fel de propuneri si s-a abtinut de la vot. Prin urmare, colegiile uninominale in varianta liberalilor si a social-democratilor au trecut cu majoritate de voturi. La sfarsitul saptamanii trecute, presedintele Comisiei de Cod Electoral, liberalul Mihai Voicu, a anuntat ca misiunea acestui for s-a incheiat. Au fost delimitate colegiile uninominale in 39 de circumscriptii din cele 43 care vor exista la alegerile parlamentare din toamna. Colegiile din Constanta, Satu Mare, Bucuresti, dar si cele pentru romanii din strainatate au ramas restante si vor fi stabilite de guvern. De altfel, este de asteptat ca in aceasta saptamana executivul sa adopte o hotarare care va delimita colegiile in circumscriptiile restante si sa emita un act normativ cu toate hotararile Comisiei de Cod Electoral privind celelalte circumscriptii electorale.

„Nu vom contesta hotararea guvernului”

PD-L s-a opus variantelor votate in cadrul comisiei si acuza PSD si PNL de „blat politic”. „Nu ne convine decuparea colegiilor, nici modul in care s-au desfasurat lucrarile in Comisia de Cod Electoral, dar nu vom contesta deciziile comisiei pentru a nu fi acuzati ca dorim sa blocam aplicarea uninominalului la alegerile din toamna”, ne-a declarat reprezentantul PD-L in Comisia de Cod Electoral, Valentin Iliescu. Intrebat ce cai de atac ar putea fi urmate, reprezentantul PD-L a raspuns ca s-ar fi putut adresa instantei de contencios administrativ, dar acest lucru ar insemna automat blocarea legii votului uninominal. Deputatul a admis ca, indiferent daca se aplica varianta PSD–PNL, ori cea a PD-L, numarul de mandate obtinute de fiecare partid nu va fi influentat. Ce contesta democrat-liberalii este faptul ca, in varianta aprobata de comisie, „PSD si PNL isi optimizeaza parcursul”. „Ei si-au creat colegii foarte bune, astfel incat vor fi candidati super-eligibili (care pot obtine usor 50% plus unu din voturi, n.r.) si fraieri de umplutura”, a explicat Valentin Iliescu. In opinia sa, prin modul in care comisia a trasat colegiile uninominale, batalia a fost mutata la nivel de primarii, iar PD-L va fi nevoit sa se multumeasca doar cu „resturi la nivel national”, a adaugat deputatul democrat-liberal. Iliescu a precizat ca, in 95% din cazuri, PD-L a propus variante diferite de cele votate de comisie.

Atat liberalii cat si social-democratii au respins oficial acuzatiile de blat politic. Ei au apreciat ca, de fapt, PD-L s-a autoizolat. „Negocierile s-au purtat la nivelul judetelor, de catre toate partidele politice. Am invitat si reprezentantii PD-L, dar acestia nu au dorit sa participe”, a declarat un reprezentant al comisiei. Deputatul PNL Horea Uioreanu a acuzat PD-L ca a pus „frane” la trasarea colegiilor uninominale, spunand ca reprezentantii acestui partid au fost prezenti „mai mult in presa” decat la lucrarile comisiei. El a sustinut ca democrat-liberalul Valentin Iliescu nu a facut altceva decat „sa contreze continuu asupra tuturor intelegerilor care au existat la nivelul judetelor”.

ProDemocratia a vrut consens

„Miza nu o reprezinta neaparat numarul de mandate obtinute prin vot uninominal pur, deci 50% plus unu. Miza este, de fapt, data de stabilirea unor colegii puternice, in care liderii de la nivel central sa candideze si sa obtina un mandat sigur”, considera Ana-Maria Mosneagu, director executiv in cadrul Asociatiei ProDemocratia. Un mandat este cu atat mai usor de castigat cu cat numarul de primari de aceeasi culoare politica este mai mare. De exemplu, daca numarul de primarii detinute de un partid intr-un colegiu trece de 50% din numarul total de primarii, candidatul din partea partidului respectiv castiga aproape sigur mandatul cu 50% plus unu din voturi, a adaugat reprezentantul APD. Prin urmare, trasarea colegiilor influenteaza modul de distribuire a acestor voturi si nu votul electoratului. Insa, intr-un astfel de colegiu, nu mai este vorba despre o competitie in sine, considera Ana-Maria Mosneagu. Asociatia ProDemocratia a insistat ca trasarea colegiilor sa fie facuta prin consensul tuturor partidelor, si nu cu votul majoritatii.

Ana-Maria Mosneagu considera ca un consens era important, intrucat un partid destul de mare pe scena politica, PD-L, nu a fost de acord cu aceasta impartire, fapt ce nu trebuie neglijat.

Este imposibil de anticipat ce se va intampla

Prin trasarea colegiilor, partidele si-au creat cele mai bune solutii, si-au optimizat sansele de a obtine cat mai multe colegii direct, inainte de redistribuire. Insa nu exista nicio garantie ca acest lucru se va adeveri. Este imposibil de anticipat ce se va intampla in peste 400 de colegii, apreciza politologul Bogdan Teodorescu. In opinia sa, la delimitarea colegiilor, miza foarte importanta o reprezinta persoanele. Cu cat sunt divizate mai bine colegiile, cu atat sansele de a obtine peste 50% din voturi sunt mai mari. Calculul se face pe votul politic, plecand de la rezultatele alegerilor locale.

Miza este asadar una personala, explica Teodorescu. Argumentatia este destul de simpla. Cu exceptia a patru-cinci persoane care au candidat in functii ce presupuneau vot direct - primari, sef de stat - ceilalti lideri politici au ajuns in posturi pe liste de partid. Iar la alegerile din toamna, in afara celor care obtin peste 50% din voturi, certitudinea obtinerii unui loc de parlamentar a disparut. Sistemul de redistribuire a mandatelor nu garanteaza obtinerea mandatului in colegiul respectiv nici macar primului clasat.

Cum sunt caracterizate principalele partide?

PNL este un partid urban, mizeaza pe notorietatea candidatilor. In schimb, PSD este un partid mult mai familiarizat cu campania de la sat. Este clar ca cele doua partide nu isi amesteca electoratele. Prin urmare, o intelegere intre cele doua reprezinta un avantaj reciproc. Perdant este in acest caz PD-L. In opinia lui Bogdan Teodorescu, PD-L a gresit insistand pe faptul ca este dezavantajat de impartirea colegiilor, iar prin crearea acestui scandal, democrat-liberalii s-au izolat complet pe scena politica. „In prezent, PSD, PNL si UDMR se ajuta reciproc, iar in sondaje au impreuna circa 62%. In schimb, cu cele 29 de procente, PD-L nu poate ajunge la guvernare si, chiar daca ar obtine cele mai multe mandate in parlament, cu cine face guvernarea?”, spune Teodorescu.

„Calculul lui Emil Boc este unul gresit. Poporul nu te voteaza pentru ca esti slab. Iar sponsorii nu vor investi in campaniile partidelor care declara din start ca au pierdut”, precizeaza Teodorescu.

Un colegiu - un parlamentar

Fiecare partid sau alianta electorala poate propune pentru un colegiu cate un singur candidat. Pot fi si candidati independenti. In ziua votului, cetateanul dispune de un singur vot, pe care il poate acorda unui candidat, dar numai in colegiul in care isi are domiciliul. Practic, cetateanului i se propun cateva persoane, dintre care trebuie sa aleaga parlamentarul care sa ii reprezinte interesele la nivel legislativ. Candidatul care a obtinut minimum 50% + 1 din numarul total de voturi inregistrate la nivelul colegiului respectiv devine automat parlamentar, dar trebuie ca si formatiunea din partea careia a candidat sa fi trecut pragul electoral. Daca niciunul dintre competitori nu a obtinut scorul minim, se aplica etapa a doua, cea de redistribuire a mandatelor. In aceasta faza, conteaza mai putin procentele obtinute de candidat la nivel de colegiu, hotarator fiind scorul obtinut la nivel national de partidul care il sprijina. Astfel, se poate intampla ca, in final, un parlamentar sa fi obtinut doar locul trei la alegerile propriu-zise, in colegiu, in timp ce primul clasat (dar care nu a obtiunut 50% +1 din voturi) sa piarda competitia fie pentru ca partidul care l-a sustinut nu a obtinut pragul obligatoriu de 5%, fie pentru ca partidul sau nu mai are dreptul la inca un mandat, in judetul respectiv.

• Marea necunoscuta a alegerilor din toamna este aceea ca nu se stie cat la suta va fi vot politic si cat vot individual. Politologul Bogdan Teodorescu